o_19h0gp4id1mkid5knpasr31sgoa.pdf

â 268 â
Pentru acÅ£iunea în acest scop, comitetul de Åepte era foarte
bine ales. Pe atunci nu prea era vorbÄ de tineri Åi bÄtrîni, pentru
un motiv, Åi anume acela cÄ tinerii se amestecau în viaÅ£a
'socialÄ Åi politicÄ numal dupÄ ce ajungeau la o anumitÄ vrîstÄ.
dupÄ ce aveau o anumitÄ experienÅ£Ä Åi, atunci, natural cÄ Ã®ntre
omul de 40 de ani Åi între cel de 60 nu prea era aÅa mare deosebire.
Pe atunci domnia obiceiul ca întÄiti sÄ treacÄ cineva
prin fasele de iniÅ£iare Åi dupÄ aceasta sÄ se amestece în luptÄ.
în comitet era VincenÅ£iu BabeÅ, spirit plin de resurse, elastic
trecînd de la argumente de drept la cuvinte de spirit, cunoscîndu-Åi
adversarii extraordinar de bine ca unul ce trÄise în societatea
lor, parlamentarÄ Åi politicÄ, element extrem de folositor
în viaÅ£a Romînilor de dincolo, insondabil în ce priveÅte inten-
Å£iile Åi mijloacele sale de luptÄ. Era BariÅ£, care avea o autoritate
imensÄ, cunoÅtinÅ£i foarte bogate Åi, prin viaÅ£a lui' consecventÄ,
curatÄ Åi muncitoare, impunea respect oricui, rolul lui
în ce priveÅte desvoltarea culturalÄ a Romînilor fiind incomparabil
cu acela pe care 1-ar fi jucat oricare altul. Era d. Partenie
Cosma, plin încÄ de vitalitate politicÄ. Era Nicolae Popea (n. 1826,
la Satulung), cel mai bun ucenic a lui Åaguna, care-1 fÄcuse secretariti
consistorial în locul iubitului sÄu confident Pantazi,
un om impunÄtor, absolut intransigent în ideile sale. avînd o ideie
cu totul superioarÄ Ã®n ce priveÅte datoriile sale, stÄpîn pe trupul
Åi sufletul sÄÄ Åi activ în cel mai înnalt grad. Era Åi pe
atunci bÄtrînul SÄlÄgean Gheorghe Pop de BÄseÅti (n. 1835),
care, prin legÄturile sale cu aristocraÅ£ia maghiarÄ, prin marile
sacrificii pe care le fÄcuse trecînd de la vederile tinerilor nobili
de la 1848 la vederile partidului naÅ£ional romîn, îÅi cîÅtigase o
posiÅ£ie excepÅ£ionalÄ, ca unul pe care â ca Åi pe MocioneÅti, din
ce în ce mai retraÅi din viaÅ£a naÅ£ionalÄ, â toate condiÅ£iile vieÅ£ii
trebuiau sÄ-1 îndrepte în altÄ tabÄrÄ Åi care cu toate acestea a
revenit la Romînii sÄi. Era dr. loan RaÅ£iu (n. 1828 în Turda),
nobil, pregÄtit pentru teologia catolicÄ (Åi în Pesta), luptÄtor cu
armele în 1848, apoi trecut la studii de drept Åi la o carierÄ de
funcÅ£ionar supt absolutism, autor al âpronunciamentului" blÄjean
din 1867, îndemnÄtor capital al acestei miÅcÄri: un om colosal
Åi ca înnÄlÅ£ime Åi ca legÄturÄ, Åi sufleteÅte tot dintr'o bucatÄ,
cu totul incapabil de transacÅ£ii, avînd, în legÄturÄ cu cultura sa
romanÄ, un ideal al caracterului Åi mijloacelor în lupta politicÄ