o_19h0gp4id1mkid5knpasr31sgoa.pdf

â 162 â
Atîta mal era sÄ se facÄ doar: âneprietenia"! Pentru pÄcatele
latÄ de Romîni nimeni nu 1-a pedepsit pe Leme'nyi. Dar s'a
întîmplat cÄ a mal fÄcut Åi pÄcate faÅ£Ä de Guvern, tot de dragostea
âfraÅ£ilor" Unguri, Åi atunci a isprÄvit-o rÄu. interzicîndu-i-se
exercitarea drepturilor episcopale Åi încheindu-i-se cariera în detenÅ£iune,
pe cînd, mulÅ£ÄmitÄ aceluiaÅi Guvern, sus se ridica
steaua lui Åaguna.
Dar Åi alte despÄrÅ£iri între Romînî decît aceia dintre o confesiune
Åi alta, dintre mireni Åi clerici. erau sÄ facÄ zÄdarnicÄ ac-
Å£iunea începutÄ Ã®ntr'un moment de cÄlduroasÄ unitate naÅ£ionalÄ.
ConstituÅ£ional. pÄnÄ Ã®n momentul acela, Romînii fÄceau parte
din douÄ organisme deosebite, Romînii ardeleni Åi Romînii de
dincolo, din Banat Åi din pÄrÅ£ile vecine.
Acum, în zÄdar s'ar cÄuta la 1848 o miÅcare romÄneascÄ Ã®n
MaramurÄÅ ori prin anumite regiuni din vÄile CriÅurilor, de unde
totuÅi aÅ£i venit cîţiva la Blaj ca oaspeţî, fiindcÄ nu era vorba de
ei. în Å£ara lui Moise NicoarÄ Åi a lui Eftimie Murgul, în Banat
însÄ. Åi în pÄrÅ£ile ungureÅti de dincolo de MurÄÅ, pornise o agitatie.
dar numai din punctul de vedere practic al momentului, din
punctul de vedere oportunist.
Natural cÄ un popor are mal mulÅ£i duÅmani, ca Åi un om. dar
un popor cuminte Åtie foarte bine care este duÅmanul cel mare.
si forÅ£ele lui le întrebuinÅ£eazÄ Ã®n rîndul întÄiu împotriva acestuia,
pentru ca, pe urmÄ, sÄ se socoatÄ cu ceilalÅ£i, mal mici. Åi
un popor. pe lîngÄ aceasta, mal trebuie sÄ-Ål facÄ o socotealÄ:
sÄ deosebeascÄ duÅmanii ireductibili, duÅmanii fundamentali. ale
cÄror interese se exclud cu interesele Sil, de aceia cari pot fi
duÅmani în cutare punct Åi în cutare moment, duÅmani trecÄtori
însÄ Åi localnici.
De, de sigur cÄ Ã®n Banat aveau sÄ sufere Romtnii mult din
partea ierarhiei sîrbeÅti. Fiecare naÅ£iune care se învecineazÄ cu
alta se întinde cît o lasÄ cealaltÄ. TendinÅ£a de cotropire este în
firea lucrurilor, cum este în firea lucrurilor ca orice organism
sÄ se desvolte pÄnÄ la margenile puterii sale Åi la resistenÅ£a
conservativÄ a organismului vecin. Era natural cÄ Sîrbii, cu privilegiile
lor, îngrijiÅ£i Åi iubiÅ£i de Guvernul împÄrÄtesc, sÄ-Åi asigure
situaÅ£ia preponderantÄ Ã®n pÄrÅ£ile bÄnÄÅ£ene, si era, iarÄÅi,
foarte natural ca Romînii. ajungînd la o altÄ conÅtiinÅ£Ä decît con-