o_19h0gp4id1mkid5knpasr31sgoa.pdf

cÄ din aceastÄ unire a unei bunÄvoinÅ£i. pe care o admit ipotetic,
cu lipsa de acÅ£iune, au resultat între al noÅtri încurcÄturi
mal mari decît dacÄ n'ar fi fost nici bunÄvoinÅ£a.
Dar, pe de altÄ parte, mÄ Ã®ntreb: dacÄ aceastÄ bunÄvoinÅ£Ä
exista într'adevÄr, împÄratul avea motive s'o manifeste prin cuvinte?
Ca sÄ rÄspundem la aceastÄ Ã®ntrebare si ca sÄ nu mal
silim, cine Åtie, pe alÅ£i Å£eranî în viitor sÄ umble tot aÅa cu hîrtii
împÄrÄteÅti, adevÄrate sau nu, si cu cruci blagoslovite de la
Viena, spre a termina pe roatÄ, pentru aceasta este bine sÄ
urmÄrim politica austriacÄ Ã®n Ardeal încÄ de la început.
O greÅealÄ foarte obiÅnuitÄ este aceia de a vedea toate Statele,
toate autoritÄÅ£ile, toate Guvernele supt raportul formei lor
politice, fie Åi supt raportul formei lor naÅ£ionale, supt raportul,
une ori, Åi al formei lor culturale, Åi nu din punctul de vedere
al esenÅ£ei lor. FindcÄ Ã®ntre un împÄrat Åi alt împÄrat, între o
monarhie si altÄ monarhie, între un Stat european Åi alt Stat
european în orice epocÄ este o foarte mare deosebire. Numele
nu sînt acolo ca sÄ ascundÄ lucrurile, ci, din potrivÄ, ele îngÄduie sÄ
înÅ£elegem lucrurile pe carele represintÄ. Cuvîntul,cum s'amalzis,
este fÄcut une ori Åi ca sÄ ascundÄ ideia, ca s'o facÄ adese ori inutilÄ;
dar oricine vrea sÄ Ã®nÅ£eleagÄ lucrul, trebuie sÄ Ã®nlÄture acest
cuvînt. care este une ori o formÄ fÄrÄ legÄturÄ neapÄratÄ cu
marfa pe care o represintÄ Åi mal ales cu calitatea mÄrfii, Åi
trebuie sÄ vadÄ ce însemneazÄ marfa însÄÅi care se vinde de
fapt, ori care stÄ Ã®n prÄvÄlie.
⢠Prin urmare ca sÄ Ã®nÅ£elegem istoria politicei romÄneÅti în Ardeal
timp de aproape 100 de ani, trebuie sÄ ne gîndim la înseÅi
principiile politice ale puterii austriace. în veacul al XVlIf-lea
existaÅ£i mal multe monarhii în Europa Monarhiile acestea sÄmÄnau
în aparenÅ£Ä, n.aveau însÄ acelaÅi fond, cum nu aveaÅ£i
aveaÅ£i aceiaÅi origine Åi, deci, nu puteau sÄ aibÄ aceiaÅi direcÅ£ie.
Cutare monarhie ajunsese sÄ represinte o naÅ£iune fÄrÄ sÄ fi plecat
de la cerinÅ£ele naÅ£ionale; ajunsese sÄ fie echivalentÄ, în ceia
ce priveÅte rasa. limba, sufletul locuitorilor, cu o naÅ£iune. Nu na-
Å£iunea francesÄ a întemeiat monarhia lui Ludovic al Xl-lea si
a lui Ludovic al XlV-lea, dar la capÄtul acestei monarhii francese.
la stlrÅitul veacului al XVIII-lea, la falimentul absolutismului,
de si naÅ£iunea se ridicÄ Ã®mpotriva acestei monarhii, ea re-