o_19h0gp4id1mkid5knpasr31sgoa.pdf

omîn de dincolo, nu pricep nimica. Nu are decît sÄ fi ascultat
cineva zece lecÅ£iunî de drept public unguresc pentru a Åti cît de
mult drept medieval se gÄseÅte în dreptul acesta. Åi, de oare ce
toÅ£i oamenii culÅ£i din Ungaria au învÄÅ£at acest drept, felul lor
de a judeca toate chestiunile va fi tot felul de vedere al oamenilor
din veacul al XVIII-lea. Acolo este o Å£arÄ veche : nu se
judecÄ acolo cum se judecÄ aici, la noi, numal cu lucruri scoase
din viaÅ£a de astÄzi Åi din teoriile generale filosofice francese sau
din dreptul roman.
Prin urmare actul de unire se explicÄ, se legitimeazÄ prin
aceastÄ tendinÅ£Ä de a se valorifica viaÅ£a noastrÄ naÅ£ionalÄ pe
basa unor privilegii fÄrÄ de care intrarea în congresul naÅ£iunilor
ardelene era imposibilÄ. DovadÄ cÄ aÅa era, cÄ acesta era
sensul, este cÄ n'au trecut decît 30 â 40 ani Åi s'a vÄzut un VlÄdicÄ,
loan Inochentie Klein. care, ca membru al dietei ardelene, ca
represintant politic al poporului sÄu, a cerut crearea noii naÅ£iuni
politice romîne. N'a izbutit, s'a retras la Roma, a murit acolo ;
urmaÅii sÄi s'au ocupat cu clÄdiri de Åcoli, foarte folositoare fÄrÄ
îndoialÄ, în care nu trÄia însÄ decît spiritul seminariilor Åi colegiilor
iesuite din veacul al XVIII-lea. Nu vreau sÄ critic pe
Petru Pavel Aron. întemeietorul acestor Åcoli, care si-a gÄsit apÄrÄtorii
sÄi între oamenii de frunte al Ardealului; trebuiau scoli,
dar Åcoala nu foloseÅte prin clasele ei, nici prin mijloacele bÄneÅti
care stau la îndemînÄ, nici prin programe, nici chiar prin valoarea
ÅtiinÅ£ificÄ a profesorilor. Din punctul de vedere al unei naÅ£iuni,
Åcoala foloseÅte cît spiritul care se desface, cît sufletul care emanÄ
din ea Iar din Åcolile lui Petru Pavel Aaron nu ieÅia niclun suflet
decît iubirea pentru Dumnezeii Åi pentru împÄrÄteasa Maria-
Teresa, la moartea cÄreia s'au vÄrsat lacrimi dureroase din partea
tuturor Romînilor.
AÅa dar aspiraÅ£iile clerului format dupÄ Unire nu s'au realisat,
nici în tabÄra unitÄ, nici în tabÄra care se desfÄcuse de Unire,
pentru cÄ fÄgÄduielile fÄcute de Austriaci nu se îndepliniserÄ,
pentru cÄ, Åi supt raportul financiar Åi economic, Åi supt raportul
politic, vorbele împÄratului se dovediserÄ zÄdarnice. PreoÅ£imea
noastrÄ rÄmÄsese în cea mal mare parte o preoÅ£ime foarte sÄracÄ,
foarte incultÄ si aproape fÄrÄ nicio împÄrtÄÅire la viaÅ£a
culturalÄ superioarÄ, însufleÅ£itÄ de un ideal. Ce-am folosi dacÄ
am zice altfel. cînd mii de documente ar rÄsÄri din toate pÄr-