o_19h0gp4id1mkid5knpasr31sgoa.pdf

â 114 â
nevoie, chiar în ceia ce priveÅte lumea aceasta orÄÅeneascÄ, de
o literaturÄ cu anumite tendinÅ£e, pe care n'o dÄdea nici cartea
de ÅcoalÄ, nici calendarele, nici chiar cartea popularÄ. Atunci
întîmplarea a fÄcut ca în 1837-1838 sÄ aparÄ aceia de care
tocmai era nevoie pentru formarea unui spirit public. AceastÄ
literaturÄ a fÄcut nemuritor pentru toate timpurile pe Gheorghe
Bariţ, care este în Ardeal creatorul literaturii pentru toţi, pe
care n'a avut mijloacele s'o înfÄÅ£iÅeze în forma de broÅuri, dar
a înfÄÅ£iÅat-o, supt raportul literar, moral, naÅ£ional, în acea publicaÅ£ie,
începutÄ de Barac, continuatÄ, dupÄ cîteva luni, de el însuÅi.
cu sprijinul unui Romîn, Rudolf Orghidan, Åi al unui editor sas,
Gott1, Åi care a purtat diferite nume, pÄnÄ a ajuns la âFoaia" pentru
minte, inimÄ Åi literaturÄ". ApariÅ£ia ei constituie un eveniment
colosal pentru viaţa Romînilor de dincolo.
Trebuie s'o lÄmurim aici din alt punct de vedere decît al unei
istorii a literaturii *, Åi anume supt raportul politic, educativ politic.
Ziaristica la noi nu plecase din hotÄrîrea unor oameni cari
voiau sÄ scoatÄ o foaie. Foile apÄrute în Å£arÄ, atît a lui Eliad
în Muntenia, cît Åi a lui Asachi în Moldova, sînt comandate. Cum
o societate financiarÄ Ã®Åi presintÄ bilanÅ£ul ca sÄ se publice, tot
aÅa presintau RuÅii armatei de ocupaÅ£ie bilanÅ£ul lor administrativ
ca sÄ-1 publice cei doi fruntaÅi intelectuali din Principate. Ei
aveati nevoie de o foaie de înÅtiinÅ£Äri. Prin urmare aÅa au fost
înnainte de toate âCurierul" la BucureÅti Åi âAlbina" la IaÅi.
StrÄinul, din causa nevoilor sale practice, a contactului sau zilnic
cu societatea romÄneascÄ, din causa furniturilor sale ca Åi
a proclamaÅ£iilor sale. ni-a dat foile cele d'intÄiu, afarÄ doar de
âFama LipseÄi", o încercare despre care avem numal o cunoÅtinÅ£Ä
indirectÄ, vagÄ, jurnal de strÄinÄtate, alcÄtuit de un student.
De multe ort însÄ lucrurile se desfÄÅoarÄ, nu cum avea cineva
de gînd, cînd le-a provocat, ci cum este în firea lor sÄ se desfÄÅoare.
Vechiul proverb: âNu este pentru cine se gÄteÅte, ci
pentru cine se nemereÅte" e foarte potrivit si în acest do-
1 A publicat Åi cÄrÅ£i bisericeÅti.
3 iorga, Tst. iiteraturii romaneÅti in secoiui ni XlX-iea, i, p. 304 Åi urm.