o_19h0gp4id1mkid5knpasr31sgoa.pdf

XX.
Formarea âpartidului naÅ£ional romîn".
în ce priveÅte solidaritatea Romînilor de dincolo, existar t lacune
foarte însemnate, cu toatÄ hotÄrîrea pe care o luasera în
repeÅ£ite rînduri, fie în Ardeal, fie în pÄrÅ£ile de dincolo de hotarele
Ardealului, de a forma o singurÄ organisaÅ£ie romÄneascÄ-
Organ isaÅ£iile politice serioase pot sÄ vie numal din douÄ stÄri
de fapte: sau din perpetuarea unei clase dominante. care duce
din generaÅ£ie în generaÅ£ie aceleaÅi aspiraÅ£ii, Åi aspiraÅ£iile acestea,
concretisate din cînd în cînd în programe, strîng în jurul unui
singur crez pe toÅ£i aceia cari sînt meniÅ£i sÄ conducÄ o na-
Å£iune, sau se produce o miÅcare popularÄ cu caracter revoluÅ£ionar,
de pe urma cÄreia, Åi potrivit cu tradiÅ£iunile pe care le-a
creat o astfel de miÅcare, se alcÄtuieÅte pe urmÄ un altfel de
program decît al trecutului. în Ardeal însÄ, nu fusese nici clasa
dominantÄ Åi, dacÄ luptase o revoluÅ£ie, aceia de la 1848, era o
revoluÅ£ie învinsÄ.
Deci se înÅ£eleg foarte bine greutÄÅ£ile pe care le-a întîmpinat
organisaţia Romînilor de dincolo la 1880. Ardealul se ţinea mal
dîrz în cererile sale, cu toate cÄ puterile din el slÄbiau relativ,
pe cînd cei aflÄtori dincolo de hotarele ardelene se simÅ£iau cu
mult mal puternici, dar nu aveaÅ£i pentru dînÅii aceiaÅi tradiÅ£ie
de concentrare a romînismului în acele pÄrÅ£i. Åi, cînd a fost
vorba de organisarea unitarÄ a Romînilor Åi de fixarea unui program,
greutÄÅ£ile acestea s'au întîlnit, Åi a trebuit sÄ se ducÄ o
adevÄratÄ luptÄ pentru înlÄturarea lor. AÄ trebuit, între altele,