o_19h0gp4id1mkid5knpasr31sgoa.pdf

â 273 â
Tre"fort. în adevÄr, ca sÄ se întregeascÄ legea învÄÅ£Ämîntului primar,
a venit legea privitoare la Åcolile medii, cu prevederea ca,
nu numal limba maghiarÄ, ci si istoria sÄ se predea în limba
maghiarÄ; deci introducerea într'o mÄsurÄ cu totul inadmisibilÄ
din punct de vedere pedagogic Åi naÅ£ional a unei limbi pe care
nu Åi-o poate însuÅi cineva care nu e Maghiar decît cu o greutate
aÅa de mare, încît nu-i mai rÄmîn puteri suficiente ca sÄ
înveÅ£e Åi alte lucruri. La lupta aceasta, care nu se Å£inea de programul
din Sibiiu, au participat fireÅte Åi Åefii Bisericii romîno,
Åi partea pe care a avut-o arhiepiscopul Bisericii unite în a-
ceastÄ luptÄ a contribuit la solidaritatea moralÄ a Romînilor.
S'a întîmplat însÄ atunci un lucru pe care moderaÅ£ii nu 1-ar
fi aÅteptat potrivit cu speranÅ£ele pe care le puseserÄ Ã®n acÅ£iunea
lor âconstituÅ£ionalÄ". S'a întîmplat cÄ Ã®mpÄratul a venit la Seghedin
în 1879, cu prilejul catastrofei inundaÅ£iilor Åi, fiind salutat
de ambii capi ai Bisericii romîne, li-a fÄcut o teribilÄ moralÄ Ã®n
sensul Guvernului unguresc. Unuia, lui loan Vancea, i-a spus cÄ
ar fi de dorit ca Romînii sÄ nu fie ânu numal aderenÅ£i zeloÅi aî
religiei Åt naÅ£ionalitÄÅ£ii lor, ci tot de odatÄ Åi cetÄÅ£eni credincioÅi
al Statului ungar". Iar celuilalt, lui Miron, i s'a recomandat âadevÄrata
iubire de patrie Åi reverenÅ£Ä cÄtre legi".
NiciodatÄ nu intervenise direct împÄratul Åi rege în felul
acesta ca sÄ zdrobeascÄ cele mai legitime sentimente de încredere
în el ale supuÅilor sÄi. Imediat MitropoliÅ£ii noÅtri au
plecat din oraÅ. AcasÄ au fost primiÅ£i însÄ cu adevÄrate ova-
Å£iuni. Miron Romanul a rÄspuns la acestea cÄ graÅ£iile celor mari
se pot schimba, dar credinÅ£a si alipirea popoarelor trebuie sÄ
rÄmînÄ statornice. S'a ajuns însÄ la lucruri Åi mai energice; s'au
scris articole extraordinare, care au dus la închisoare pe aceia
cari le-au iscÄlit. Uar mÄsura aceasta, ca toate mÄsurile nedrepte,
a adus un mare profit moral naţiunii noastre1.
în zÄdar s'a încercat, în Mart 1884, din partea moderaÅ£ilor alcÄtuirea
unui nou partid de oposiÅ£ie faÅ£Ä de programul de la
1881. între âmoderaÅ£ii" aceÅtia erau: losif Gali, Szerb, Cornel Diaconovich,
care redactÄ apoi (1885-94) âRomÄnische Revue", foaia
germanÄ menitÄ sÄ arÄte vederile partidului naÅ£ional romîn. Cît
1 1bid., p. 134 Åi urm.
Istoriu HomiiMor Ji/i L'mjaria. 18