o_19h0gp4id1mkid5knpasr31sgoa.pdf

â 62 â
penale împotriva acelora cari ceruserÄ lucruri ce nu li se puteaÅ£i
da Åi vorbiserÄ altfel decît cum trebuia. DeocamdatÄ vîntul revoluÅ£ionar
înnebunise lumea.
Contagiunea aceasta revoluÅ£ionarÄ este însÄ curioasÄ. Nu vorbesc
numai pasiunile, apetiturile la aceia cari sînt cuceriţi de
dînsa, ci vorbeÅte Åi ambiÅ£ia de a nu se lÄsa nimeni întrecut de
altul. Cutare a fÄcut cutare lucru, de ce eu, care mÄ gÄsesc în
aceiaÅi situaÅ£ie, sÄ fac mal puÅ£in? Oamenii considerÄ deci ca o
datorie pentru eî sÄ fie Åi dînÅii revoluÅ£ionari.
Dar, dacÄ se simÅ£iau Ungurii datori sÄ fie revoluÅ£ionariâsi cu
aceasta se potrivia Åi temperamentul lor naÅ£ionalâ, dacÄ se
simÅ£iau datori sÄ fie revoluÅ£ionari SaÅiiâceia ce li se potrivia cu
mult mal puÅ£in -, dar Romînii de ce sÄ nu se simtÄ Åi ei datori,
în puterea suferinÅ£ei, mal sfintÄ decît ambiÅ£iaâ, a presinta
programe ? Clasa intelectualÄ a Romînilor, clerici Åi mireni, 'doria
sÄ ieie Åi ea parte la manifestÄri analoage cu acelea care se petreceau
supt ochii lor Åi poate chiar cu manifestÄrile, mult mal
drastice, pe care le cunoÅteau din cetirea foilor austriacoâ, cÄci e
momentul cînd încep sÄ aparÄ cele d'intÄiu reviste cu caracter
pe jumÄtate de ziar, Åi chiar cele d'intÄiu publicaÅ£ii de Åtiri,
analoage cu corespondenţele ziarelor din timpurile noastre. Doar
pe vremea aceasta (1793) se alcÄtuise, la Sibiiu, chiar o tovÄrÄÅie
romÄneascÄ pentru a scoate un jurnal Åi se fÄcuserÄ
Åi paÅii cei d'intÄiu pentru a cÄpÄta permisiunea din partea
censurei. Era vorba, pe lîngÄ aceasta, sÄ se tipÄreascÄ un
fel de bibliotecÄ enciclopedicÄ romÄneascÄ, dupÄ imitaÅ£ia Enciclopediei
francese, Åi dacÄ ar fi ieÅit aceastÄ publicaÅ£ie, la
care erau Å£inuÅ£i sÄ colaboreze Moinar Åi alÅ£i cÄrturari âfilosofi",
cu tendinÅ£e doctrinare, ea nu ar fi fost cu mult deosebitÄ
de tendinÅ£ele înnaintate, sociale Åi politice, ale revoluÅ£ionarilor
raÅ£ionaliÅti din Enciclopedia francesÄ1. Prin urmare, dacÄ si la
Romîni, în starea în care se gÄsiaÄ ei ca numÄr de cetitori,
putea sÄ se iveascÄ planul, care numal din întîmplare nu s'a
realisat, ni putem închipui cÄ la naÅ£iunile mal înnaintate, cum
erau Ål Ungurii, intenÅ£iile acestea au Åi fost aduse la îndeplinire,
Åi publicaÅ£iunile jurnalistice au apÄrut. Iar, mulÅ£ÄmitÄ rÄspîndirii
limbii germane în Ardeal, publicaÅ£iile tipÄrite în nemÅ£eÅte se celorjÅ£a,
Istoria literaturii romîne în secolul al XVIlI-lea, Ii. p. 333 Åi urm.