o_19h0gp4id1mkid5knpasr31sgoa.pdf

â 253 â
mul mare. Din partea deputaÅ£ilor romîni s'a fÄcut atunci o declaraÅ£ie
ca aceasta: âTotfÄluienii, dacÄ vor fi alungaÅ£i Åi din
drumul terii, sînt hotÄrîţi a se aÅeza în cimitire, pe Å£Ärîna mo-
Åilor Åi strÄmoÅilor lor!" Cînd a venit chestia teatrelor, s'au cerut
200.000 de florini pentru teatrul naÅ£ional romîn Åi, în discu-'
Å£ie, cînd s'a spus cÄ este o singurÄ culturÄ, care trebuie încurajatÄ,
fÄcîndu-se iarÄÅi alusie la cei .,80.000" de Unguri din
RomÄnia, un deputat a adus aminte cÄ la clÄdirea bisericii reformate
din BucureÅti a contribuit cu bani Åi Statul romîn si
însÄÅi caseta particularÄ a Domnitorului.
Era momentul cînd se auziaÄ Ã®ncÄ astfel de lucruri: âNe numim
naÅ£iune pentru cÄ avem Åi noi drepturile pe care le are Åi
de care se foloseÅte naÅ£iunea maghiarÄ. NaÅ£iunea maghiarÄ Ã®ncÄ
se numeÅte pe sine naÅ£iune!"â Da, dar noi sîntem acasÄ la noi!
â Åi noi sîntem aici acasÄ! âEu cel puÅ£in", zice VincenÅ£iu BabeÅ,
ânu Åtiu ca familia noastrÄ sÄ fi emigrat aiurea. Noi am
fost aflaÅ£i aici cînd au venit Maghiarii, Åi poporul romîn totdeauna
a dat ajutor naÅ£iei maghiare ca sÄ fie susÅ£inutÄ, Åi spre
scopul acesta am jertfit totdeauna sînge Åi sudoare"! Protocolul
înseamnÄ âmiÅcare". Credem Åi noi... Åi, de la Blaj rÄsbÄteau
cuvintele, aplaudate, ale pÄrintelui I. M. Moldo van, care declara:
âUnde este mama aceia, care sÄ ne asculte pe noi cînd îi vom
spune plîngerile noastre? Åi tatÄl si mama poporului romîn este
poporul romîn însuÅi".
Evident cÄ o conÅtiinÅ£Ä mai bunÄ Ã®ncepea sÄ se trezeascÄ
atunci la Romînii din Ardeal. Aveam Åi noi o parte la formarea
acestei conÅtiinÅ£e. Ridicarea necontenitÄ a RomÄniei, era de roforme
Åi organisare militarÄ a lui Cuza-VodÄ, care a fost iubit
Åi dincolo, ca si KogÄlniceanu, suirea pe tron a unui prinÅ£ dintr'o
familie domnitoare în Europa, unanimitatea cu care a fost
primit Carol I-iu în Maiu 1866, uÅurinÅ£a cu care a fost reprimatÄ
tentativa de separatism de la IaÅi, puterea cu care Guvernul
romîn a întîmpinat ameninÅ£Ärile de intervenÅ£ie militarÄ Åi ocupaÅ£ie
militarÄ a PorÅ£ii, dibÄcia cu care a scÄpat de conferinÅ£a
europeanÄ, care nu Åtia dacÄ e bine sau nu sÄ se continue Unirea
între Moldova Åi Å¢ara-RomÄneasoÄ, în sfîrÅit ridicarea treptatÄ
ca însemnÄtate a RomÄniei noi la 1870-1871 Åi frica, nu
cumva biruinÅ£a cîÅtigatÄ de Prusieni sÄ aibÄ cine Åtie ce reper-