o_19h0gp4id1mkid5knpasr31sgoa.pdf

â 45 â
opuse; bÄnuielnice unele faÅ£Ä de altele, ele cÄutaÅ£i sÄ se împiedece
în acÅ£iunea lor, fiindcÄ fiecare se temea de resultatele ultime
ale uneî intervenÅ£ii puÅ£in energice Åi puÅ£in dibace din partea
celorlalţi.
Era mal întÄiu Viena, care voia sÄ facÄ toate direct, dar pÄnÄ
la care se cerea vreme ca sÄ ajungÄ Åtirile, cu Åtafetele cÄlÄri
care trebuiaÅ£i sÄ treacÄ prin atîtea filiere pÄnÄ sÄ se Åtie sus de
tot. Dar la Viena, era, pe lîngÄ atîtea Consilii speciale, voinÅ£a
însÄÅi, decisivÄ, a împÄratului, Åi ce pÄrere avea împÄratul despre
Romîni, se poate vedea din telul cum este exprimatÄ undeva
dupÄ aceastÄ rÄscoalÄ. .,Afîta vreme cît Romînilor nu li se va da
o culturÄ suficientÄ prin ÅcoalÄ-, etc., liniÅle la aceÅti oameni
nenorociţi nu va fi.
Åi împÄratul mal Åtia cÄ existÄ o neînvinsÄ tradiÅ£ie de urÄ
între naÅ£iunea romÄneascÄ, de o parte, Åi cea ungureascÄ de altÄ
parte. El era convins, prin urmare.âsi aceasta o spun Åi ofiÅ£erii
lui toÅ£i, aceia cari veniserÄ Ã®n atingere cu Romînii Åi cari. cum
mÄrturiseÅte un contimporan, îl încredinÅ£aÅ£i cÄ Romînii sînt âo na-
Å£iune bunÄ, dar apÄsatÄ",âcÄ Romînii sînt cei mal vechi locuitori
al pÄmînturilor acestora, cÄ ei sînt apÄsaÅ£i, cÄ ar dori sÄ
se înÅ£eleagÄ, dar nu li se oferÄ ocasia, cÄ Ã®ntre dînÅii Åi Unguri
existÄ o duÅmÄnie care nu se poate înlÄtura. Din aceste convingeri,
la care trebuie sÄ se adauge Åi planurile de reformÄ ale
lui losif al II-lea, care tindeau la înlÄturarea iobÄgiei, pretutindeni,
Åi la sprijinirea elementului rural, pentru ca el însuÅi sÄ
poatÄ ajuta la aceastÄ operÄ, se vede în ce chip ar fi privit el
o protestare violentÄ a Å£eranilor. dar mal puÅ£in sîngeroasÄ, aÅa
ca liniÅtea publicÄ sÄ poatÄ fi stabilitÄ fÄrÄ condamnÄri Åi omoruri.
El ar fi fÄcut reforma îndatÄ dupÄ miÅcarea Å£oranilor romîni,
cu cea mal mare recunoÅtinÅ£Ä pentru dînÅii, pentru cÄ au
ajutat acest lucru. Dar nu pentru cÄ erau Romîni â aceasta nu-i
stÄtea în minte â, ci, cum am spus, pentru cÄ ei erau cei mal
buni platnici, pentru cÄ formau clasa care dÄdea tot Åi nu
cerea nimic. Din potrivÄ, Romîni, Åerbi ori liberi, nu-i trebuiafl
lui, cel atît de mult duÅman al deosebirilor dintre naÅ£iuni, încît
era de pÄrere ca. dacÄ s'ar putea confunda toÅ£i supuÅii sÄi în-'
tr'o singurÄ naÅ£iune, ar fi cel mal mare bine si se plîngea cÄ
nu se mÄritÄ SÄsoaicele cu Ungurii ori Unguroaicele cu Romînii-
In al doilea rînd, erau, la faţa locului, în provincie chiar, oft-