o_19h0gp4id1mkid5knpasr31sgoa.pdf

â 93 â
â¢
trat în rosturile lor. Pretutindeni proporţia Romînilor era destul
de mare ca aceste naÅ£iuni sÄ-Åi poatÄ sta faÅ£Ä Ã®n faÅ£Ä.
Evident cÄ, dintre ele douÄ, Sîrbii aveau o situaÅ£ie culturalÄ
mai bunÄ. Aceasta nu însemna cÄ Sîrbii veniserÄ cu mai multÄ
învÄÅ£ÄturÄ decît o aveati Romînii, dar ei cÄpÄtaserÄ privilegii
militare superioare, ei formati prin urmare o castÄ militarÄ mai
privilegiatÄ decît cea mai mare parte dintre Romîni. Statul li-a
dat o atenÅ£ie pe care n'a dat-o Romînilor, Åi aceasta pentru cÄ
totdeauna aborigenul este neglijat în folosul coloniÅtilor.
în legÄturÄ cu Biserica lor mai bine organisatÄ, avîndu-Åi Mitropolitul-Patriarh
Åi o întreagÄ ceatÄ de nouÄ episcopi', deci
în legÄturÄ cu aceastÄ organisare religioasÄ deplinÄ, ei ati putut
sÄ desvolte, supt influenÅ£a unor vecini în general mai înnaintaÅ£i, o
culturÄ superioarÄ, pe care o ajuta Åi faptul cÄ viaÅ£a orÄÅeneascÄ
liberÄ a Sîrbilor, de la început, a fost cu mult mai solidÄ Åi mai
intensÄ decît viaÅ£a orÄÅeneascÄ a Romînilor. DupÄ reformele lui
losif al H-1ea, Åi Åcolile lor s'au întemeiat pe altÄ basÄ, mai largÄ:
s'a pus în fruntea lor un inspector general, s'a întemeiat o
preparandie.
Vechiul plan de ÅcoalÄ romÄneascÄ la TimiÅoara, pe care-I
fÄcuse losif, pe la 1780, .în altÄ formÄ mÄcar Åi-a gÄsit întocmirea
prin Åcolile din Arad Åi, în general, toate Åcolile âna-
Å£ionaliceÅti", care au lucrat foarte mult pentru desvoltarea culturalÄ
a Romînilor din veacul al XVIII-1ea Åi al XlX-1ea.
Se zice pretudindeni âÅcoalÄ naÅ£ionaliceascÄ". De ce aceastÄ
deosebire de titlu faÅ£Ä de Åcolile ânormaliceÅti" din Ardeal ? Pentru
cÄ Sîrbii, prin privilegiile lor, aveati dreptul la o scoalÄ naÅ£ionalÄ.
Romînii din Ardeal n'aveau însÄ nici un privilegiu; Åcolile lor erau,
prin urmare, sau Åcoli confesionale saÄ Åcoli împÄrÄteÅti, dar în
niciun cas Åcoli naÅ£ionale. Åcoala romÄneascÄ din Banat nu avea
o existenÅ£Ä absolut deosebitÄ de Åcoala sîrbeascÄ, ba, supt multe
raporturi, ea se confunda cu dînsa, Åi prin urmare era supusÄ
aceluiaÅi control, pentru cÄ fÄcea parte din aceiaÅi organisaÅ£ie
generalÄ. Astfel Åi ea s'a numit tot scoalÄ naÅ£ionalÄ.
Chiar Åi literatura care se tipÄreÅte în pÄrÅ£ile acestea are un
alt caracter decît literatura care se tipÄreÅte în pÄrÅ£ile ardelene.
Ardelenii publicÄ saÅ£Ä cÄrÅ£i de erudiÅ£ie, care nu gÄsesc o râs-
1 V. Åi iorga, 1storia Stateior baicanice, pp. 103-4.