o_19h0gp4id1mkid5knpasr31sgoa.pdf

â 227 â
âunirea", el crede cÄ ânumal coroana este comunÄ Ã®ntre Ardeal
Åi Ungaria". Unirea decretatÄ la 1848, în adunarea revoluÅ£ionarÄ
de la Cluj, n'are nicio valoare. ea nu este âarticulatÄ", nu este
cuprinsÄ Ã®n articolele unei legi urmÄtoare; e o simplÄ demonstraÅ£ie
naÅ£ionalÄ, care se îndreaptÄ Åi contra Romînilor. De almintrelea
asupra acestui punct s'a trecut, de vreme ce aţi existat
de la 1848 încoace adunÄri ale Ardealului alÄturi cu adunÄrile
Ungariei. Mergînd mal departe, el declara cÄ se înÅ£elege pe sine
ca fÄcînd parte din locuitorii unui Ardeal complectat fireÅte cu
comitatele exterioare. Åi a fost un tumult în adunare cînd s'a
declarat cÄ regiunea pÄnÄ la Tisa face parte din Ardeal în sensul
politic cel mal vast al cuvîntului. Programul lui se resuma
în aceastÄ formulÄ: âintegritatea Åi independenÅ£a Ardealului cu
Å£erii e aparÅ£inÄtoare coroanei Sf. Åtefan".
AÅa s'au desfÄÅurat, în ce priveÅte pe Romîni, ÅedinÅ£ele de la
început ale dietei, iar, la 24 Iunie, începîndu-se rÄzboiul, s'a fÄcut
apel la âmeine Vb.lker" lÄsîndu-se soluÅ£iile pe urmÄ, dupÄ resultatele
rÄzboiului. Cu cîtÄ inimÄ s'au luptat aceia cari nu mal erau
priviÅ£i ca o naÅ£ie Åi cari puteau pierde tot ce rÄscumpÄraserÄ
cu sîngele lor, se Åtie. în desastrul înfrîngerii obscure ei aii amestecat
strÄlucitoarea luminÄ a credinÅ£ei si onoarei lor.
DacÄ ar fi fost altÄ culturÄ, altÄ solidaritate, altÄ orientare.
din acest nou capitol de jertfe umane ce nu s'ar fi putut cîÅtiga!
Dar în acel moment tocmal LadislauPopp smulgea lui Åaguna, gata a
merge, si data aceasta, dar nu cu orice Jel de petiţie, dreptul de a
conduce pe Romînî Åi încredinÅ£a, ca represintant al curentului
laic, sarcina de a se presinta împÄratului cu un memorand pentru
redeschiderea dietei ardelene, memorand iniÅ£iat la Blaj Åi iscÄlit la
BraÅov Åi Turda, acrului critic ce era BariÅ£ Åi advocatului d r. loan
RaÅ£iu. Peste cîteva sÄptÄmîni memorandul se întorcea îndÄrÄt
pe cale oficialÄ, cu observaÅ£ia cÄ âMaiestatea Sa n'a binevoit a
dispune nimica despre acea petiÅ£iune". De alminterea, trimeÅii nici
nu fuseserÄ primiÅ£i în audienÅ£Ä publicÄ, ci numal. în particular,
RaÅ£iu. BraÅovenii îÅi retraserÄ plenipotenÅ£a.
în acest moment, la 30 Decembre 1866, provocat de articole
în âTelegraful Romîn", ÅuluÅ£ crezu cÄ are dreptul sÄ califice pe
colegul sÄu de trÄdÄtor faÅ£Ä de neam. printr'un lung Åi violent
act de acusaÅ£ie. RÄspunsul, redactat de loan Puscariu si întregit