o_19h0gp4id1mkid5knpasr31sgoa.pdf

â 15 â
-
ridicat elementul calvin, elementul unguresc. A tost rÄscoala
lui Francisc RÄkoczy, care a stîrnit masele populare ungare
pentru causa independenţei maghiare în Ardeal si comitatele
vecine, causÄ pe care instinctiv o simÅ£iau cÄ este a lor. S'a
dat o luptÄ Ã®ndelungatÄ, la care au participat, cum o recunoaÅte
toatÄ lumea, în foarte largÄ mÄsurÄ Åi Romînii. Åi steagurile cucerite
de Romînii aceÅtia se pÄstreazÄ Åi acum în cutare biserici
maramureÅene, steaguri smulse de la duÅman în luptÄ dreaptÄ.
Si aceastÄ agitaÅ£ie rÄzboinicÄ, fÄrÄ succes, n'a rÄmas însÄ Åi
fÄrÄ urmÄri.
Si acum încep turburÄrile în contra Unirii, fÄcute din neghiobia
Guvernului austriac, care a lÄsat pe loan Inochentie Clain sÄ
cadÄ faÅ£Ä de intrigile Ungurilor. Pe cînd era posibil ca Romînii
sÄ aibÄ o viaÅ£Ä politicÄ a lor, concentratÄ Ã®n mînile episcopului
unit, care atîrna mal mult decît oricine de Austriaci, stÄpînii
Å£erii au fÄcut formidabila greÅalÄ de Å£a lÄsa ca episcopul unit
sÄ se închidÄ Ã®n lumea sa bisericeascÄ de la Blaj, crezînd cÄ Ã®n
felul acesta misiunea politicÄ pe. care el o pÄrÄsia nu va fi reluatÄ
de nimeni. Åi, atunci, el neputînd s'o lase clasei intelectualilor
laici, a luat-o adîncul naÅ£iei, aii luat-o masele populare, âceia
ce nu prevedeau Austriacii. în luptele acestea, cete întregi Å£erÄnesti
încunjurau pe cîte un predicator în folosul vechii tradiţii ortodoxe.
Popa Visarion Sarai a tîrît dupÄ sine întregi mulÅ£imi de
Å£erani Åi, dupÄ ce se isprÄvia în fiecare sat lupta religioasÄ, Å£eranii
se simÅ£iafl pregÄtiÅ£i pentru o altÄ luptÄ, de alt fel. CÄci
omul nu se specialiseazÄ pentru o singurÄ luptÄ; dacÄ este odatÄ
pregÄtit pentru una, cînd va veni ocasia, va Åti sÄ-Ål întrebuin-
Å£eze pregÄtirea cîÅtigatÄ Åi pentru alta.
Åi nu e numal atît. într'un moment Statul austriac, foarte
strîmtorat, neavînd forÅ£ele militare necesare ca sÄ Å£ie piept, pe
de o parte, înnaintÄril Prusiei în Germania Åi, pe de altÄ parte,
revanÅei turceÅti dincoace de CarpaÅ£i, a cÄutat forÅ£e militare
ieftene. Statul cel mal lacom, condus de contabili perfeeţi al valorii
fiscale Åi militare a supuÅilor sÄi, a fost Statul austriac.
Apelul la Romîui a fost însÄ o lipsÄ de inteligenÅ£Ä din partea administraÅ£iei
austriace, o lipsÄ de inteligenÅ£Ä mal mult decît de
orînduialÄ. Un Stat care nu represinta o naÅ£ie avînd tendinÅ£e spre
progres, un Stat care avea de apÄrat teritorii atît de întinse Åi,
pe lîngÄ aceasta, Åi prestigiul coroanei imperiale, un astfel de