o_19h0gp4id1mkid5knpasr31sgoa.pdf

â111 â
t oare pentru public, cu paragrafele lor erudite. cu stilul lor special,
nu numal aceasta trebuia. S'ar fi putut face foarte mult prin
lucrÄri anume menite poporului. LucrÄri de acestea Åi erau. Numal
cît ele aveau înnainte de toate un scop Åcolar, erau înnainte de
toate cÄrÅ£i de cetire pentru copii, cÄrÅ£i de învÄÅ£ÄturÄ pentru anii
urmÄtori ai aceloraÅi copii. Dar ceva care sÄ fie fÄcut, nu pentru
ÅcoalÄ Ã®ntÄiu Åi pentru viaÅ£Ä pe urmÄ. dacÄ viaÅ£a vrea sÄ primeascÄ
Åi ea o asemenea carte, ci care sÄ fie alcÄtuit în
rîndul întÄiu pentru viaÅ£Ä, o carte de felul acesta lipsia. Åi. din
nenorocire, manualele acelea, care erafl numeroase Åi în care se
afirma totuÅi la fiecare pas ideia naÅ£ionalÄ, ort mÄcar existenÅ£a
poporului nostru ca naÅ£iune deosebitÄ, avînd tendinÅ£ele sale speciale,
erau lucrate dupÄ modele strÄine. E aÅa de rar sÄ se gÄseascÄ
scrieri, cum a fost âPovÄÅ£uitorul" lui Gheorghe LazÄr,â
fÄcut, ce e dreptul, nu pentru Romînii de peste munÅ£i, ci pentru
Åcoala nouÄ Ã®ntemeiatÄ Ã®n BucureÅti,âcare sÄ fie, Åi supt raportul
formei, al frumuseţii literare, si supt raportul cuprinsului,
al originalitÄÅ£ii ideilor Åi tendinÅ£elor morale. cu totul individuale,
în legÄturÄ cu sufletul nostru.
Da, cÄrÅ£ile curente în Åcolile de dincolo erau fÄcute dupÄ modelele
strÄine, Åi înnainte de toate dupÄ cele germane, austriace.
Si oricine cunoaÅte literatura ÅcolarÄ austriacÄ Åtie cÄ-i lipseÅte
ele la început ceia ce trebuie înnainte de toate unei cÄrÅ£i de
scoalÄ, partea, am zice sentimentalÄ, partea cÄlduroasÄ, partea
moralÄ vie. Evident cÄ nu prin astfel de cÄrÅ£i se putea crea
conÅtiinÅ£a generalÄ romÄneascÄ, cu caracter naÅ£ional Åi cu tendinÅ£Ä
activÄ Åi, dacÄ voiÅ£i, chiar cu o tendinÅ£Ä activÄ revoluÅ£ioiuirÄ,
care era necesarÄ pentru a se cîÅtiga altÄ soartÄ Romînilor
din Ardeal. Åi tocmal lipsei acestei conÅtiinÅ£e generale cu
caracter activ revoluţionar i se datoresc acele cîteva decenii în
care naÅ£iunea noastrÄ nu s'a manifestat, acolo, aproape de loc.
Evident cÄ au fost Åi împrejurÄri externe: regimul metternichian,
tendinÅ£a austriacÄ de a suprima manifestÄrile naÅ£ionale cu un
caracter prea definit; ati fost Åi atîtea împrejurÄri speciale ale
Ardealului, Åi mai ales greutatea de a trece dintr'o inculturÄ
absolutÄ la forme superioare ale culturii politice; vor fi tost toate
lucrurile acestea, dar mai era ceva: lipsia mijlocul de înrîurire,
prin graiti sau prin scris, asupra mulţimilor.
Predica la noi aproape nu exista. Acum, existau dincolo pre-