o_19h0gp4id1mkid5knpasr31sgoa.pdf

â 258 â
trecînd pÄnÄ Ia DobriÅ£in, care a fÄcut parte din patrimoniul BrancoviceÅtilor.
Erau, bine înÅ£eles. închipuiri copilÄreÅti si suspectÄrî gratuite.
Cu toale acestea de pe urma acestor suspectÄri gratuite s'a ajuns
la procese Åi la condamnÄri. Unii dintre Romîni au avut sÄ sufere
aÅa de greu de pe urma unor astfel de bÄnuieli, cum a fost Tincu,
încît nu si-ati mai revenit niciodatÄ. Lucruri foarte tragice resultau
din asemenea comice închipuiri. Se credea foarte serios
în Ungaria, la 1876, de unii oameni cari ar fi trebuit sÄ se teamÄ
de pÄcatele lor fireÅti mai mult decît de dorinÅ£a de rÄsbunare
a acelora care suferiau din causa acestor pÄcate, se credea foarte
serios de acei oameni cÄ principele Milan al Serbiei a organisat
cu ajutorul vestitei societÄÅ£i studenÅ£eÅti âOmladina" ceva înspÄimîntÄtor.
în curînd partea sudicÄ a Ungariei si CroaÅ£ia vor
fi infestate de bande revoluÅ£ionare si â Ungaria s'a dus! Deci
înnainte de rÄzboiul cu Turcii, care începu întÄiu la Sîrbi pentru
ca mai tÄrziu sÄ fim amestecaÅ£i Åi noi într'însul, lupta se
deschisese cu cea mai mare vehemenÅ£Ä Ã®mpotriva si a Sîrbilor
Åi a Romînilor.
La 1878, dupÄ ce se mîntuise rÄzboiul balcanic, care, cu toate
cÄ de partea sîrbeascÄ n'a fost biruitor, a produs totuÅi o mÄrire
a Serbiei si a adus o înnÄlÅ£are a prestigiului RomÄniei Åi
crearea în Peninsula BalcanicÄ a unui not i Stat slav: Bulgaria,
dupÄ ce rÄzboiul acesta produsese Åi în mentalitatea naÅ£ionalitÄÅ£ilor
supuse din Ungaria efectul moral pe care Ungurii îl
constatÄ fÄrÄ sÄ-1 poatÄ Ã®mpiedeca si de care se tem fÄrÄ a se
putea lupta împotriva lui, împÄratul încheia sesiunea unui Parlament
în care Romînii nu avuserÄ altÄ menire decît aceia de
*a face declaraÅ£ii, din care am ales pÄrÅ£ile mai caracteristice, Åi
anunÅ£a alegeri pentru o CamerÄ nouÄ.
FireÅte cÄ atunci s'a pus din nou întrebarea care se pusese
la 1872: Se menţin Romînii în atitudinea lor de pasivitate sat
i
trebuie s'o schimbe pentru o politicÄ activÄ ? în fruntea pasiviÅtilor
se afla un om, a cÄrui situaÅ£ie culturalÄ Ã®ntre Romîni era
fÄrÄ pÄreche : Gheorghe BariÅ£. Aceasta Åi din causÄ cÄ foaia lui
era de fapt singura care avea o influenÅ£Ä asupra naÅ£iei, âGazeta
Transilvaniei". Mal exista foaia lui Saguna, dar marele Mitropolit
murise de mult. Trecuse Åi palida stÄpînire bisericeascÄ a fos-