o_19h0gp4id1mkid5knpasr31sgoa.pdf

â 69 â
galÄ alÄturi cu naÅ£iile celelalte. în sfîrÅit punctul cu adunarea
naÅ£ionalÄ era precisat: se spunea anume cÄ, aÅa precum Sîrbii
îÅi au sinodul lor, tot aÅa sÄ capete Åi Romînii un sinod, Åi acest
sinod sÄ fie apÄrat la nevoie, împotriva acelora cari aveati interes
sÄ nu se Å£inÄ, de torÅ£ele militare din Ardeal ale împÄratului;
sÄ se adune prin urmare supt paza militarÄ.
Bine înÅ£eles, Curtea din Viena nu era în mÄsurÄ, în 1792, cînd
fierbea RevoluÅ£ia francesÄ, sÄ primeascÄ Ã®n întregime o astfel de
cerere. Ea fÄcu însÄ o mal bunÄ situaÅ£ie episcopului neunit Åi
deschise Åi neuniÅ£ilor accesul la funcÅ£iuni. Atunci s'au fÄcut oarecare
observaÅ£ii episcopilor romîni cÄ au venit fÄrÄ voie cu caracterul
de deputaÅ£i naÅ£ionali, cÄ prin cererea lor aduc Statelor
ardelene învinuiri neîngÄduite. Avem Åi scrisoarea prin care s'a
rÄspuns din partea lor, Åi petiÅ£ia a treia, din Iulie 1792, e unul
din cele mai vrednice acte care ati ieÅit vre-odatÄ de supt condeiul
unui Romîn din Ardeal. ApÄrîndu-Åi drepturile, ei arÄtau cÄ
de fapt acesta e caracterul, recunoscut Åi oficial, al misiunii lor;
dacÄ, poate, s'au spus cuvinte grele în ceia ce priveÅte Statele
din Ardeal, cuvintele acestea, pe care se declarÄ gata a le retrage,
din respect pentru Suveran, sînt meritate prin atitudinea
pe care a avut-o dieta Statelor acestora ardelene faÅ£Ä de clerul
lor Åi de naÅ£iunea romînÄ. Se cerea o hotÄrîre inspiratÄ numal
de âechitate si dreptate", prin care sÄ se opreascÄ Ã®nsÄ tulburÄri
posibile. Iar, dacÄ e vorba de pÄstrarea pÄcii cu conlocuitorii,
sÄ Ã®nceapÄ ceilalÅ£i, batjocuritorii Åi apÄsÄtorii!
Ceia ce se cîÅtigase ca mîndrie, ca simÅ£ de demnitate, ca dorinÅ£a
de luptÄ prin actele de la 1791-1792 trebuia sÄ rÄmîie în
patrimoniul moral al naţiei noastre.