o_19h0gp4id1mkid5knpasr31sgoa.pdf

â 112 â
dici, Åi una din colecÅ£iunile acestea a avut acum vre-o zece ani
o ediÅ£ie nouÄ. Erau Predicile lui Samuel Clain Åi Predicile lui
Petru Maior, bune Åi astÄzi, Åi care s'ar putea întrebuinÅ£a. Dar
predicile acelea se vede foarte bine cÄ au un '.caracter general
creÅtinesc Åi moral. nu unul local Åi naÅ£ional. Åi acesta este marele
lor defect. Evident cÄ Åi Clain Åi Petru Maior au avut înnaintea
lor îndreptare strÄine, fÄrÄ sÄ putem spune încÄ Ã®ntru cît
lucrÄrile acestea strÄine sînt redate Åi întru cît se adÄuga ceva
care aparÅ£ine prelucrÄtorilor.
S'ar fi putut face ceva Åi prin calendare. Nu-Åi poate închipui
cineva cît de mult se poate face pentru omul cu puÅ£inÄ luminfl
prin calendare, cÄci ele i se impun prin laturea lor practicÄ pentru
a-1 luminÄ.
Dar calendarele, puÅ£ine Åi stîngace, ale Romînilor de dincolo,
începînd cu traducerea din sîrbeÅte a lui Petcu Åoanul, din 1733
(comparÄ pe cel din Viena, 1794, pentru Sîrbi Åi Romîni). n'au
jucat rolul pe care-1 puteati juca. Ele erau â e drept â în
mîna unui Romîn, de Åi de origine greceascÄ, dintre coborîtorii
membrilor companiilor greceÅti din Ardeal Åi Ungaria, dar acesta
nu s'a ridicat niciodatÄ peste concepÅ£ia unui simplu negustor.
Zaharia Carcalechi, un simplu profesionist, cu dragoste pentru
naţie întru cît îi procura clienţi, a dat deci calendare. Aceste
calendare, âde Buda", erau foarte cÄutate, Åi de boierii noÅtri sau
de negustorii noÅtri, cînd se rÄtÄciau în preajma editorului sau
âferlegÄrului" de la Buda, care nu uitÄ sÄ-î pomeneascÄ. Numal
cît âferlegÄrul" acesta se gîndia, cum am spus, mai mult la cîÅtigul
lui. Punea, de sigur, din cînd în cînd Åi.cîte o bucatÄ care
ar fi fost de naturÄ sÄ Ã®nnalÅ£e sufletul cetitorilor, dar bucata
aceia era acolo întîmplÄtor; fiindcÄ se presintase, de aceia o
pusese, iar, dacÄ s'ar fi presintat o alta, ar fi pus-o pe aceia.
N'a fost niciodatÄ o tendinÅ£Ä generalÄ pronunÅ£atÄ a calendarului
sÄu. De altmintrelea ce era Carcalechi, s'a vÄzut dupÄ ce s'a
mutat la noi: un biet om veÅnic îngenunchiat înnaintea cîrmuirii,
potrivindu-Åi micile lui rosturi negustoreÅti Åi incapabil, prin cultura
Åi însuÅirile lui, de a vedea mai departe.
Pe de altÄ parte, acel calendar din Buda sÄ nu credem cÄ s'a
rÄspîndit prea mult în popor. El putea sÄ aibÄ chiar, în ce priveÅte
poporul, o notÄ, n'aÅ zice antipaticÄ, dar o notÄ dubioasÄ.
Anume, Å£eranul trÄia în forma sa bisericeascÄ confesionalÄ.'Ca-