Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
â 151 â<br />
era cu mult mal favorabil ca Ardealul sÄ se alipeascÄ la Coroana<br />
Ungariei. Ar fi încercat ei a colonisa apoi Ardealul cu indivizi<br />
de pe pustÄ, dacÄ n'ar fi fost reunit cu coroana Ungariei? Evident<br />
cÄ nu. ViaÅ£a, înnainte de toate austriacÄ, basatÄ Ã®nsÄ pe temelii<br />
seculare, a Ardealului, s'ar fi putut ea desface cu totul, ca sÄ<br />
fie unificatÄ, în formele unei legislaÅ£iuni recente, cu viaÅ£a ungureascÄ,<br />
dacÄ principatul Transilvaniei ar fi pÄstrat ceva din<br />
vechea lui legislaÅ£ie? FÄrÄ Ã®ndoialÄ cÄ nu.<br />
Dar întrebarea cea mal însemnatÄ pentru noi era aceasta :<br />
XouÄ ni vine la socotealÄ sÄ fim împreunÄ cu Regatul Ungariei<br />
saţ i nu? Argumentul cel puternic pentru unire era primejdia<br />
care ameninÅ£a pe Romînii, mult mal numeroÅi Åi într'o situaÅ£ie<br />
privilegiatÄ, cari se gÄsiau dincolo de hotarele Ardealului. Åi<br />
atunci se spunea: de ce n'am fi toÅ£i Romînii laolaltÄ ? N'ar fi<br />
mal bine sÄ se gÄseascÄ o formÄ naÅ£ionalÄ comunÄ?<br />
Dar unificarea administrativÄ putea ea sÄ fie Åi o unificare naÅ£ionalÄ?<br />
MulÅ£i credeau cÄ se poate, dacÄ vrea împÄratul. Ori, ca<br />
la BraÅov, se evita un rÄspuns. Dumnezeu era rugat sÄ lumineze<br />
minÅ£ile în vederea âlucrurilor, pe cît de mÄreÅ£e, pe atît de<br />
sfinte, din a cÄror înfiinÅ£are nu poate sÄ rÄsarÄ decît binecuvîntare<br />
Åi fericire pentru întreaga noastrÄ patrie muntoasÄ "'.Åi<br />
ânoua limbÄ diplomaticÄ" era cÄlduros salutatÄ Åi acolo, dar exclusiv<br />
în domeniul strict politic5; numal âconservatismul" sÄ cadÄ" 3!<br />
în faÅ£a acestor rÄtÄciri Åi ÅovÄieli stÄtea, întemeiatÄ pe concepÅ£ii<br />
severe de drept roman, pe neclintite idei de âfilosofie<br />
naturalÄ", concepÅ£ia, care a triumfat, a lui BÄrnuÅ£. El judeca<br />
evenimentele politice actuale din punctul de vedere al unei justiţii<br />
absolute, care trebuia sÄ fie servitÄ de oameni ideali ca pe<br />
vremea lui Plutarh. Åi, de oare ce âRoman" Åi âRomîn" erau<br />
cam acelaÅi lucru pentru un BÄrnuÅ£, ei bine, vremurile romane<br />
trebuiau înviate, Åi ca drept, Åi ca organisare, în viaÅ£a cea<br />
nouÄ a Romînilor. ToatÄ lumea din Tit-Liviu era sÄ Ã®nvie. Acei<br />
bieÅ£i scobitori de ciubere Åi de cofe al MunÅ£ilor Apuseni, acei<br />
bieÅ£i muncitori de pÄmînt strÄin din restul Ardealului aveau sÄ<br />
devie niÅte âcives romani", cari sÄ se adune, ca în Roma cea<br />
1 Ibid., pp. 75-6.<br />
- Ibid., p. 88 Åi urm.<br />
3 Ibid, p. 91. Iar despre totala desorientare a naÅ£iei, mÄrturisitÄ naiv de<br />
aceiaÅi, ibid., pp. 95-6.