You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
â 115 â<br />
meniu. Deci RuÅii s'au dus, dar foaia a rÄmas. Necesitatea lor a<br />
dispÄrut. dar necesitatea ei, permanentÄ, s'a desvoltat mai departe.<br />
PublicaÅ£ia a devenit literarÄ, din literarÄ a trecut la un<br />
caracter cultural mai general; însÄ s'a desvoltat, cum se întîmplÄ<br />
totdeauna, Åi o tendinÅ£Ä politicÄ. Astfel s'a ivit o întreagÄ literaturÄ,<br />
culturalÄ Åi politicÄ, cÄreia nu putem sÄ spunem în de<br />
ajuns cît H datorim.<br />
Ei bine, cum la noi desvoltarea presei n'a plecat dintr'o nevoie<br />
a noastrÄ, tot aÅa s'a întîmplat Åi în Ardeal. Pentru ca sÄ<br />
aparÄ foile de la BraÅov, ati trebuit multe elemente care nu erau<br />
în legÄturÄ cu cerinÅ£ele obÅteÅti ale poporului romîn de dincolo<br />
de CarpaÅ£i. A trebuit întÄiu cunoÅtinÅ£a pe care o cÄpÄtaserÄ editorii<br />
strÄini cÄ se poate cîÅtiga de la Romîni. Åi adevÄrat cÄ<br />
Romînii din clasele de jos cÄutati sÄ ceteascÄ tot ce se poate<br />
ceti. Din tipÄrirea calendarelor, a povestirilor despre frumoasa<br />
Ileana Cosinzeana, despre Patimile lui Isus Hristos, vÄzuserÄ<br />
SaÅii cÄ se cîÅtigÄ. AceastÄ conÅtiinÅ£Ä de valoarea mercantilÄ a<br />
scrierilor romÄneÅti pe care au avut-o editorii strÄini a fost un<br />
element foarte folositor, cÄci, dacÄ Eliad avea o tipografie în<br />
Muntenia Åi Asachi avea o tipografie în Moldova, dincolo însÄ<br />
nu existau tipografii care sÄ poatÄ scoate o foaie romÄneascÄ.<br />
Ea plecÄ de la o tipografie strÄinÄ Åi a rÄmas o mulÅ£ime de<br />
vreme în tipografia strÄinÄ. Mai tÄrziu numai, s'au fundat Åi tipografiile<br />
noastre, Åi BariÅ£ însuÅi a întemeiat chiar o fabricÄ de<br />
hîrtie, care însÄ n'a prosperat.<br />
Al doilea. în tendinÅ£ele chiar ale Guvernului austriac era Åi<br />
cultura poporului, o anumitÄ culturÄ a poporului. Åi de unde<br />
venia aceastÄ tendinÅ£Ä a administraÅ£iei strÄine, o Åtim acuma<br />
foarte bine.<br />
Mai era, pe lîngÄ aceasta, încÄ un lucru. Societatea orÄÅeneascÄ,<br />
nu de oriunde, nu din centrele mici, unde nu fusese niciodatÄ<br />
o Companie de comerţ, ci din cele mari, unde exista biserica<br />
âgreceascÄ", de Åi acum se cînta înlÄuntru Åi romÄneÅte, Åi Åcoala<br />
greceascÄ, avea nevoi spirituale de un ordin mai înnalt. Ele nu<br />
erau însÄ nevoi naÅ£ionale, ci dorinÅ£a unei beletristice cu un caracter<br />
popular Åi dorinÅ£a de informaÅ£ii. Atîta cereau cercurile<br />
acestea. Åi pÄnÄ azi, de alminterea, dÄinuieÅte, la BraÅov Åi aiurea<br />
tipul vechiului cetitor de gazetÄ de la 1820-1830, cÄruia îl trebuiati<br />
novitale, cum se zicea pe atunci, sau âhavadiÅurile" unui
Change language