o_19h0gp4id1mkid5knpasr31sgoa.pdf

â 102 â
rea lui rÄnitÄ toatÄ greutatea unei societÄÅ£i conrupte, Åi ei, cari
Åtiau de acasÄ ce e viaÅ£a satelor, se puteau gîndi cÄ, odaiÄ ce
trÄieÅte acesta, al lui va fi viitorul în ambele Å£eri romÄneÅti, care
de batîrul lui trebuie iubite. Pentru parasiţii de sus nu trebuia
sÄ se osîndeascÄ Åi muncitorii de jos.
PÄnÄ Ã®ntr'atîta erau fruntaÅii Åcolii ardelene strÄini de cunoÅtinÅ£a
realÄ a lucrurilor de la noi, încît niclunul n'a venit de
aceastÄ parte pÄnÄ la însuÅi LazÄr, trecut, cum vom vedea, accidental.
Petru Maior îÅi avea Scaunul de protopop la Regbinul-SÄsesc,
la doi paÅi de judeÅ£ele ⢠de munte ale Moldovei.
Aici fugiau numal clericii cari fÄcuserÄ dincolo un pÄcat faÅ£Ä
de legi sau de morala publicÄ: paradisus peccatorum. Dar. daca
preoÅ£i se sfinÅ£iau la Roman, aducînd antimise care se mal vÄd
dincolo, în pÄrÅ£ile muntoase, ori dacÄ se cÄpÄtau pentru biserici tipÄriturile
de la laÅi, nu ne cunoÅtea Maior. acela care cu atîta trudÄ si-a
cÄpÄtat locul de corector la Buda. Decît sÄ creascÄ pui de Ungur
la Åina, murind acolo la 1816. cu un an înnainte ca LazÄr
sÄ treacÄ la noi cu copiii BÄrcÄneascÄi, Sincal ar fi putut sÄ creascÄ
la IaÅi si la BucureÅti â ca DosofteiÅ£ i Obradovici, Sîrbul, â niÅte
copii de boier romîn, din cari ar fi fÄcut. prin cugetÄri înnalte.
podoaba neamului lor. Lucruri asÄmÄnÄtoare s'ar putea spune
Åi despre Clain, care era gata doar sÄ se facÄ VlÄdicÄ neunit la
Sibiiu Åi, deci, se putea gîndi cÄ este Åi o altÄ pîne, poate tot aÅa
de albÄ, în orice cas cîÅtigatÄ cu mal mult folos pentru naÅ£ie
dincoace, în Principate. La aceasta însÄ nici el nit s'a gîndit.
DacÄ pÄnÄ pe la 1820 n'au venit Ardelenii la noi, aceasta se
datoreÅte Åi altor cause.
înnainte de revoluÅ£ia Grecilor, de represiunea turceascÄ, de
seria întreagÄ de mÄsuri care au lovit pe Greci în averea. în
situaţia lor, în veniturile lor din Principate, în rolul pe care-1
jucau aici, ar fi putut sÄ vie Romînii din Ardeal numal într.o
singurÄ calitate, afarÄ de aceia de negustori. Erau. de fapt, plini
BucureÅtii Åi IaÅii de Ardeleni, cum era plin muntele de altÄ categorie
de Ardeleni, de la munte, Mocanii. Ei veniau pentru pÄ-
Åunatul oilor, cei de-al doilea pentru negoÅ£ul lor special de bra-
Åovenie. Se simÅ£iau însÄ,strÄini de Å£arÄ. Vindeau marfa lor
Åi apoi, adesea, se întorceau. InfluenÅ£Ä culturalÄ, doar în a»
farÄ de mobilierul casei Åi de îmbrÄcÄmintea nemÅ£eascÄ, nu se