o_19h0gp4id1mkid5knpasr31sgoa.pdf

â 269 â
ce impunea adversarului, în cel mai înnalt grad. Era în sfîrsit
profesorul Visarion Roman, distins cÄrturar al Romînilor din
Ardeal Åi gazetar plin de inimÄ la âTelegraful Romîn", âAmicul
Scoalei" Åi âAlbina".
La 12 Maiu â Åi desbaterile au tinut pÄnÄ la 14âs'a adunat
acel mare Sfat al poporului romîn, din care fÄceau parte Åi cei de
dincolo de hotarele Ardealului, prin doi delegaţi pentru fiecare
din Åese comitate (52 de persoane), iar, în ce priveÅte pe cei
din Ardeal, erau represintate 42 de cercuri Åi 7 oraÅe (103 persoane).
AsistenÅ£a a fost deci foarte numeroasÄ. Pe atunci nu
valora îndestul ideia de Stat maghiar Åi sistemul în legÄturÄ cu
dînsa, Åi nu-i trecea nimÄnui prin minte sÄ opreascÄ Å£inerea unei
astfel de adunÄri, absolut liniÅtitÄ, care cerea înnainte de toate
âsolidarisarea poporului romîn", am spus-o, iar celelalte douÄ
cerinÅ£e principale erau numal: observarea legilor actuale Åi crearea
de legi noi.
Proiectul de hotÄrîre, presintat de comitetul de 30 menit a
duce lupta, vorbia de trista situaÅ£ie a Romînilor, de âlegi foarte
greÅite Åi dÄunoase" (dÄunÄtoare), de administraÅ£ia pur maghiarÄ,
de sistematica desconsiderare a elementului romÄnesc ; se trimetea
un îndemn âadevÄrat loaial Åi curat patriotic",ââadevÄrat
loaial", ca sÄ nu supere pe împÄrat, Åi âcurat patriotic", ca sÄ
nu se bÄnuiascÄ nepatriotismul lor,âde resistenÅ£Ä faÅ£Ä de atacurile
continue din partea Maghiarilor (avîndu-se în vedere, mai
ales, noua lege a Åcolilor elementare). Åi, în acelaÅi timp, se arÄta
necesitatea âde a se uni toÅ£i Romînii de supt Coroana Sf. Åtefan
Åi de a-Åi împreuna Åi organisa puterile pentru apÄrarea drepturilor
Åi intereselor tuturor, politice, economice Åi mai vîrtos a
celor mai desconsiderate, naÅ£ionale Åi culturale, ale lor proprii"
S'a ales un comitet electoral de nouÄ membri, al cÄrui rost
era sÄ garanteze, înnainte de toate, aducerea la îndeplinire a
mÄsurilor de pasivitate, fiindcÄ, pÄnÄ atunci Åi pÄnÄ foarte tÄrziu,
pÄnÄ Ã®n zilele noastre, s'a pÄstrat aceastÄ atitudine de pasivitate.
în acelaÅi timp se fixeazÄ programul. Punctele lui pot surprinde
pe aceia cari-Åi aduc aminte de ultimele negocieri cu
Tisza fiul, cînd foarte mulÅ£i erau dispuÅi sÄ-1 sacrifice public, Åi
atîţia din aceia cari nu îndrÄznesc sÄ-1 sacrifice public 1-ar fi
sacrificat pe ascuns, ca Åi cum s'ar fi cuprins în el cele mai ra-