o_19h0gp4id1mkid5knpasr31sgoa.pdf

â 212 â
Mal eraft plîngerî în ce priveÅte îngreuiarea situaÅ£iei Å£eranilor.
FindcÄ administraÅ£ia imperialÄ fÄcea curte Ungurilor, fiindcÄ Ungurii
fuseserÄ foarte greu atinÅi supt raportul social prin mÄsurile
de la 1848. prin desfiinÅ£area absolutÄ a iobÄgiei, prin crearea
unei Å£erÄniml libere Åi proprietare, fiindcÄ apoi nmlţî din
aceÅtia trecuserÄ la împÄrat ca sÄ foloseascÄ naÅ£ia lor întreagÄ,
- si împÄratul era încîntat cÄ o parte din Unguri pÄrÄsesc rÄtÄcirile
revoluÅ£ionare Åi se declarÄ aderenÅ£i al absolutismului imperial
â, pentru aceasta trebuiafl rÄsplÄtiÅ£i. Cu ce? FÄcuserÄ func-
Å£ionari din ei. dar, pentru cÄ nu oriunde era nevoie de funcÅ£ionari
Åi, în acelaÅi timp, ca sÄ ridice aceastÄ clasÄ credincioasÄ,
s'a schimbat ici Åi colo situaÅ£ia proprietÄÅ£ii Å£erÄneÅti noi faÅ£Ä de
vechea proprietate nemeÅeascÄ. Prin mÄsurile din 1860 iobÄgia
a revenit în parte.
în acelaÅi timp elementele Å£erÄneÅti romîae, care pÄnÄ atunci
fuseserÄ privilegiate, fiindcÄ purtaserÄ armele pentru împÄrat,
dispÄreau. Se desfiinÅ£aserÄ regimentele grÄnicereÅti ale Secuilor,
fiindcÄ aceste regimente nu se arÄtasera credincioase, Åi, pentru
ca mÄsura sÄ aibÄ un caracter general, s'au suprimat, cum
am mal spus-o, Åi regimentele grÄnicereÅti ale Romînilor, luiuduli-se
chiar Åi o parte a munÅ£ilor.
Pe de altÄ parte. Statul fÄcuse cheltuieli mari cu înnÄbusirea
revoluÅ£iei, cu întreÅ£inerea trupelor austriece care stÄtuserÄ pe
pÄmîntul Ardealului. Era o crisÄ necontenita, teribilÄ, tocmal în
momentul cînd funcÅ£ionarii se înmulÅ£iau. Åi, atunci, în împrejurÄrile
acestea anormale, trebuia sÄ se gÄseascÄ bani de aiurea.
Statul plÄtia în florini de hîrtie Åi cerea florini de argint.
Romînii se încearcÄ atunci sÄ se organiseze mÄcar cultural.
PÄnÄ Åi aceastÄ organisare întîmpinÄ piedeci. S'a spus mal înnainte
cÄ din remuneraÅ£iile care se dÄduserÄ unora din Åefii miÅcÄrii
se pusese la o parte o sumÄ pentru susÅ£inerea culturii romÄneÅti.
De Åi nu s.a dat urmare hotÄrîril. se simÅ£ia instinctiv
nevoia unei astfel de asociaÅ£ii. Pentru uniÅ£i, âAsociaÅ£ia pentru
cultura limbii Åi literaturii romÄneÅtr a fÄcut-o ÅuluÅ£; pentru
neuniÅ£i a fÄcut-o Åi Åaguna. în mare parte a fÄcut-o Åaguna,
întru cît mintea lui nu era prinsÄ de acea grijÄ de cÄpetenie
care la 1804 trebuia sÄ-Ål producÄ ultimele resultate, aducînd
recunoaÅterea de cÄtre împÄrat prin decret imperial a Mitro-