o_19h0gp4id1mkid5knpasr31sgoa.pdf

X1V
tropoliÅ£ilor trecuserÄ Ã®n tradiÅ£iile oficiale ale Guvernului ardelean.
Prin ele cÄpÄtÄ VlÄdica Åi o însemnÄtate politicÄ tot mai mare,
care, opritÄ prin persecuÅ£ii, supt lorest, se impuse, cu toate aceste
persecuÅ£ii, prin Sava Brancovici. Numal în pÄrÅ£i bÄnÄÅ£ene, ca în
Lugoj, în CaransebeÅ, reforma se menÅ£inu cîtva timp. Impunerea unor
programe în sensul calvin pentru fiecare episcop noÄ rÄmînea fÄrÄ
nicio urmare realÄ, un neascultÄtor venind dupÄ altul.
StrÄbÄtutÄ de elemente din Principate, ba chiar de elemente greceÅti,
aceastÄ BisericÄ ajunse din ce în ce mai mult sÄ fie o formÄ
culturalÄ Åi politicÄ unitarÄ a Romtnilor din toate provinciile de
peste munÅ£i Åi cea mai strînsÄ legÄturÄ cu viaÅ£a liberÄ a Romînilor
din Principate.
IV.
Atunci veni cucerirea austriacÄ, pe care o consfinÅ£i pacea de la
Carlovm, în 1699.
împÄratul aducea cu el propaganda catolicÄ a lesuiÅ£ilor. Ea lucrÄ
iute Åi cn succes, înlÄturînd resturile calvine din Biserica Eomînilor
*i întrebuinţtnd inferioritatea de situaţie a clerului romîn, umilinţa
Å£i nemulţâmirile saie pentru a-l cîÅtiga. Prin actul din 1697 supt
VlÄdica Teofil, prin cri din 1701 al Iui Atanasie se primia unirea
eu Roma, precisîndu-se patru puncte capitale de dogmÄ.
Dar acest episcop unit nu putea sÄ steie în situaÅ£ie de paritate
JîngÄ acela al catolicismului curat Åi deplin. Alba-Julia nu putea sÄ
încapÄ canonic doi arhierei rivali. Åi acela care nu trecuse cu totul
la legea romanÄ nu putea fii ca .Mitropolit, un arhiepiscop. VlÄdica
ne prefÄcu deci într'un episcop simplu, si reÅedinÅ£a i se mutÄ, la cel
d'intÄiÄ pretext bine venit, în FÄgÄraÅ, veche reÅedinÅ£Ä de protopopie
ealvinÄ Åi centrul Oltului romanesc. Apoi de aici el fu adÄpostit definitiv
într'un simplu sat, precum Armenilor uniÅ£i U se dÄduse
Gherla în condiÅ£ii asÄmÄnÄtoare de dotaÅ£ic .Åi supraveghere.
LegÄtura cu Å£erile noastre era ruptÄ. în zÄdar protestÄ Mitropolitul
muntean Teodosie si însuÅi VodÄ Brîncoveanu. Austria nu admitea
ca vre-o putere de peste hotare sÄ lucreze, în orice domeniu, pe
pÄmîntul sÄu ardelean. Brîncoveanu fu bruscat Åi ameninÅ£at la cea
d'intÄiu încercare. PânÄ Åi cÄrÅ£ile ereticilor furÄ oprite.
O miÅcare de împotrivire se datori, nu atîta fanatismului religios,
tît instinctului naÅ£ional de apÄrare. Se fÄcurÄ Åi la Petersburg plîn-