o_19h0gp4id1mkid5knpasr31sgoa.pdf

â 122 â
colo erati cuminÅ£i Åi Åtiati cÄ Viena coace în cuptorul unora saâ
altora totdeauna numai turtele ei, Åi ei Åi-au zis: sÄ atacÄm mÄcar
naÅ£iunea pe care azi o pÄrÄseÅte Viena, reservîndu-ne ca, în
momentul cînd Viena va pÄrÄsi pe o alta, s'o atacÄm Åi pe
aceia.
Åi, atunci, în legÄtura cea mai strînsÄ cu actul din 1791, referindu-se
la toate temeiurile de drept ale naţiunii noastre în
regatul Ungariei, la vechimea ei mai mare, la numÄrul ei superior,
Ia sarcinile mai grele pe care le poartÄ supt raportul fiscal
Åi militar, la nevoia mai mare de ocrotire ce o are o na-
Å£iune rÄmasÄ, Åi nu din vina ei, în urmÄ, faÅ£Ä de naÅ£iunile celelalte,
se cerea egalisarea cu SaÅii, â ceia ce în ochii SaÅilor trebuia
sÄ fie o scandaloasÄ obrÄznicie, â pe teritoriul acesta al vechiului
domeniu regal, invocîndu-se chiar Åi acte publice din deosebite
secole, acte care nu recunoÅteau o calitate naÅ£ionalÄ locuitorilor
fondului regal, ci-1 declarati pe toÅ£i liberi Åi egal îndreptÄÅ£iÅ£i
la folosirea acestui domeniu supt toate raporturile. ca
pÄmînt, ca pÄdure, ca apÄ, ca orice alt drept, cum era, de pildÄ,
dreptul de cîrciumÄrit. Romînii sÄ nu mai poatÄ fi încÄlcaÅ£i în
ceia ce priveÅte hotarele de cÄtre SaÅi, sÄ nu mai fie datori a
plÄti popilor sÄseÅti dijma pe care eraQ gata s'o plÄteascÄ preo-
Å£ilor lor, Åi pe care, oricum, o Åi plÄtiaÅ£Ä; sÄ fie scutiÅ£i aceÅti preoÅ£i
de sarcini servile. sÄ fie aÅezaÅ£i popii lor în aceiaÅi situaÅ£ie în care
se gÄsiaÅ£l represintanÅ£ii religioÅi ai conlocuitorilor lor saÅi, Åi, pe
lÄngÄ aceasta, în aÅa-numitele âantistii comunale" (consilii comunale),
Romînii sÄ joace acelaÅi rol ca SaÅii, sÄ poatÄ alege Åi
sÄ poatÄ fi aleÅi, pe cînd pÄnÄ atunci era o escepÅ£ie sÄ se vadÄ
Romînii participînd la magistraturile comunale. Ba cereau mai
mult Åi decît atîta: ca, în mÄsura numÄrului Åi ÅtiinÅ£ii lor de
carte, a valorii lor politice, sÄ fie întrebuinÅ£aÅ£i Åi Romînii în toate
dregÄtoriile care atîrnati de alcÄtuirea specialÄ a domeniului regal.
Åi se insista asupra faptului cÄ o mulÅ£ime de tineri cari de
la Åcoala din Blaj plecaserÄ la Åcoala de drept din Cluj, cari
trecuserÄ apoi la Åcolile mai înnalte din Capitala Ungaiiei, erau
înlÄturaÅ£i numal din causa calitÄÅ£ii lor de Romîni: ei nu puteau
fi nici advocaÅ£i, nici funcÅ£ionari Åi nu erau admiÅi, supt niciun
raport, în legÄturÄ cu viaÅ£a publicÄ, din causa acestui defect
iniţial al fiinţei lor, care era calitatea de Romîn.
IscÄlit de amîndoi episcopii, actul a fost înnaintat dietei. Dieta