o_19h0gp4id1mkid5knpasr31sgoa.pdf

â 38 â
o anumitÄ Ã®nfÄÅ£iÅare. Åi nu numal supt aceia a prietenului o-
morît orî a celui cu casa arsÄ Åi rudele prinse de revoltaÅ£ii însÄlbÄtÄciÅ£i.
Izvoarele acestea cautÄ sÄ explice miÅcarea în acelaÅi
fel în care s'au explicat atunci deosebite alte miÅcÄri Å£erÄneÅtî
sau populare, mal mult sau mal puÅ£in asÄmÄnÄtoare cu miÅcarea
din Ardeal Åi, în orice cas, foarte puÅ£in asÄmÄnÄtoare cu ea în
ce priveÅte substratul omenesc.
în secolul al XVIlI-lea a existat o întreagÄ categorie de scrieri
care aveaf l pe jumÄtate caracterul istoric Åi pe jumÄtate caracterul
polemic, filosofic. si care se intitulaÅ£l âRevolutions",â aceasta
înnainte de revoluÅ£ia francesÄ, care a fost în mare parte îndrumatÄ
pe basa cunoÅtinÅ£elor cÄpÄtate din scrierile de acest fel.
âRevoluÅ£iile" acestea, ca sÄ Ie numim dupÄ titlul lor comun, aii
un caracter care le deosebeÅte de alte producÅ£iuni istorice sau
polemice, contimporane. Se cautÄ prin ele sÄ se arÄte cÄ nu este
bine ca poporul de jos sÄ fie apÄsat Åi cÄ, atunci cînd apÄsarea
aceasta se întîmpinÄ din partea tiranilor de sus â orice
autoritate cÄuta sÄ fie consideratÄ Ã®n veacul al XVIII-lea ca o
tiranie, precum orice credinÅ£Ä era stampilatÄ ca o superstiÅ£ie,â
poporul, naÅ£iunea se revoltÄ. ConcepÅ£ie familiarÄ nouÄ, cÄci ea a
întrat pe urmÄ Ã®n capitalul de idei al partidului liberal de pretutindeni.
-
Prin urmare scrierile acestea privitoare la rÄscoala lui Horea,
broÅurile de felul acesta, broÅuri pe care le enumerÄ Åi le întrebuinÅ£eazÄ
foarte adese ori ca însÄÅi basÄ a naraÅ£iunii sale Nicolae
DensuÅianu, cautÄ sÄ facÄ din Horea, CloÅca Åi CriÅan,âtrei
simpli Å£erani, oameni ca pentru un sfat de Å£arÄ. viteji într'o încleÅtare
cu duÅmanii lor sociali sau cu duÅmanii pe cari instinctiv
îl simÅ£iau Åi ca duÅmani al naÅ£iunii lor,âun fel de Mazaniello din
Neapole, duÅmanul, sprijinit pe lazzaroni-\ de acolo, al dominaÅ£iei
spaniole în Sudul Italiei, niÅte oameni cari ar represinta în idei
Åi în tendinÅ£e suferinÅ£ele si speranÅ£ele unui popor, cari ar fi fost
în stare deci sÄ dea acestor suferinÅ£e si acestor speranÅ£e o expresie
politicÄ bine determinatÄ.
.Prin asemenea scrise se atrÄgea atenÅ£ia împÄratului, a func-
Å£ionarilor superiori Åi inferiori Åi a întregii societÄÅ£i culte a secolului
al XVIII-lea asupra nevoii de a îndeplini reforme întinse
Åi reforme esenÅ£iale care sÄ dea poporului o altÄ viaÅ£Ä decît
viaÅ£a pe care o avuse pÄnÄ atunci.