o_19h0gp4id1mkid5knpasr31sgoa.pdf

- 127 â
astfel cunoÅtea toatÄ practica lor administrativÄ. Toate inten-
Å£iunile lor ierarhice erau astfel absolut familiare omului care fusese
ani de zile dupÄ absolvirea studiilor secretar intim al Mitropolitului
sîrbesc din CarlovÄÅ£, Åtefan Stratimirovici.
Åaguna a avut norocul încÄ de la început cÄ s'a gÄsit â de
la 1842 â Åi ca egumen la vechea mÄnÄstire Opovo, din Sirmiu,
în aceastÄ lume de cÄlugÄri ortodocÅi ai Banatului. în care na-
Å£iunea Ini avea de reclamat drepturi.
Astfel la moartea lui Moga se fÄcuse ceva pentru întrunirea
supt aceiaÅi cîrjÄ a tuturor Romînilor de peste munÅ£i, precum
se fÄcuse mult pentru ridicarea prestigiului acestei cîrje romÄneÅti,
care era singurul sceptru naţional posibil.
Dar Biserica însÄÅi n'ar fi fost suficientÄ pentru a cîÅtiga tot
ce s'a cîÅtigat în preajma anului 1848. în acest an Åi în aceia
cari urmeazÄ dupÄ dînsul mai iese la ivealÄ Åi alte elemente.
Biserica aceasta nu era bogatÄ. Biserica aceasta nu fusese dotatÄ
niciodatÄ cum fusese aceia din Blaj sau cum fusese Åi mai
mult dotatÄ â Åi se pare cÄ ghiftuirea aceasta de la început a
imobilisat-o pentru totdeauna â Biserica din Oradea-Mare, bogatÄ,
luxoasÄ, dar care nu miÅcÄ nici mÄcar cît o protopqpie
ortodoxÄ din locurile cele mai sÄrace Åi bÄtute de Dumnezet
i
ale Romînilor de dincolo. Åi Biserica aceasta era în cea mai
mare parte incultÄ. Cine nu-Åi aduce aminte â legenda pÄstreazÄ
amintirea acestor lucruri â de inspecÅ£iile lui Åaguna tînÄr prin
satele barbare, de preoÅ£ii cari parcÄ ieÅiau din fundul pÄmîntului,
cari Åtiau sÄ ceteascÄ numal pe o anume carte Åi într'un
anume loc, cari erau îmbrÄcaÅ£i ca Å£eranii Åi trÄiau ca Å£eranii,â
Åi nu trÄiau prin partea cea mai bunÄ a vieÅ£ii Å£erÄneÅti, ci tocmal
prin pÄrÅ£ile cele mai rele. PreoÅ£i de turmÄ, de cîrciumÄ Åi
de horÄ. Se mai pot vedea Åi azi astfel de exemplare. Atunci însÄ
acest tip de preot era aproape general, Åi ni putem închipui cÄ finul
spirit care era Åaguna, aristocratic prin educaÅ£ie,ânepot de bogat
negustor aromîn, âgrec", din Pesta, susÅ£inÄtor al culturii, Atanasie
Grabovschi (din Grabova), nobil de âApadia", Åi el însuÅi
crescut în Capitala Ungariei Åi la Viena, â trebuie sÄ fi avut un
sentiment de oroare la înfÄÅ£iÅarea acestor pÄstori antediluvieni,
mai mult gîcitori Åi fermecÄtori decît luminaÅ£i slujbaÅi ai Domnului.