o_19h0gp4id1mkid5knpasr31sgoa.pdf

â 44 â
aÅa ceva acolo, cum era Åi la noi, îu epoca Fanari6Å£ilor, care
opocÄ nu înseamnÄ decît o opresiune fiscalÄ prin strÄini, precum
în Ardeal. în veacul al XVIIl-lea, dominaÅ£iunea austriacÄ nu înseamnÄ
altceva decît tot opresiunea fiscalÄ prin strÄini si în
profitul strÄinilor. Precum la noi erau haiducii, tot aÅa era Åi
dincolo, Åi pentru aceleaÅi motive îi ajutau oamenii cari lucrau
în cîmp, ciobanii cari se gÄsiau cu turmele în cutare parte, marele
numÄr de elemente care se desfÄceau din sate necontenit,
cÄlÄtorind pentru a-Åi vinde fie oile, fie lîna ori sÄul vitelor, Åi
cari toÅ£i aveati cu dînÅii mijloace de hranÄ din care ajutati pe
drumeÅ£i, suspecÅ£i ori ba. Åi haiducii aceÅtia de dincolo aveai! un
nume special, în legÄturÄ cu balada veche; li se zicea: haramii,
â nume de care se pomeneÅte Åi în legenda lui âMihu Copilul".
în cele d'intÄiu timpuri însÄ nu Romînilor exclusiv li se zicea
haramii, ci haramiii aceÅtia represintau un fel de tumultos rusticu*,
de Åi nu numal decît un tumultus valachicus. MiÅcarea aceasta a baramiilor
se îndrepta împotriva locuinţelor isolate, împotriva circiumelor
ce se gÄsiau în drum. Cutare raport spune, de ex., cÄ o
ceatÄ de acestea a atacat cîrciuma; cîrciumarul nu era acolo,
dar era cîrciumÄriÅ£a, pe care au" lÄsat-o în pace, dar au furat
tot ce se gÄsia în prÄvÄlie, etc. Casuri de acestea se întîmplati
aproape în fiecare zi. Din povestirile obiÅnuite, ni-am putea închipui
cÄ s'a creat un fel de armatÄ de Å£erani. Nu; era un fenomen
ca acela din 1789 în FranÅ£a, cînd, dupÄ cele întîmplate
la Versailles, dupÄ ce Adunarea în revoltÄ s'a fost mutat la Paris,
mici cete Å£erÄneÅti prÄdarÄ aproape toate castelele din FranÅ£a si
arserÄ titlurile de proprietate, precum, la noi, se ardeau, în 1907,
cÄrÅ£ile de socoteli ale proprietarilor.
Dar, dacÄ n'a fost âarmata de HOâ 4»>.(XX) de oameni", numÄr
la care s'ar fi ridicat toate cetele laolaltÄ, fÄrÄ Ã®nsÄ sÄ formeze
o singurÄ trupÄ, dacÄ miÅcarea aceasta, prin urmare, n'a avut o
unitate, un Åef, o tendinÅ£Ä, dacÄ nu s'a desvoltat dupÄ un plan,
dacÄ nu s'a produs instantaneu în toate pÄrÅ£ile, atunci de ce
oare nu s'a putut ea stinge de la început ? Dar de ce nu s'a putut
stînge miÅcarea din FranÅ£a la 1789 ? FiindcÄ lipsia guvernul central,
lipsia unitatea de acÅ£iune Åi lipsiau mijloacele de acÅ£iune.
în Ardeal însÄ la 1784 era alt motiv pentru care miÅcarea nu
se putea opri. Erau acolo o mulÅ£ime de administraÅ£ii. nu una singurÄ,
Åi aceste administraÅ£ii nu era numal variate, dar erati Åi