You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
â 243 â<br />
Iar din productele indigene, din âZorile Bihorului", din âAurora<br />
RomînÄ", âalmanahul societÄÅ£ii de literaturÄ din Arad", din<br />
âBuchetul de sentimente naÅ£ionale" sau âMugurii" ori âVersuinÅ£ele<br />
romane, tipÄrite de junimea studioasÄ romînÄ" din Åcoala<br />
orÄdeanÄ, nu se formÄ pentru nimeni sufletul pe care toÅ£i ar fi<br />
trebuit sÄ-1 aibÄ.<br />
Nu-i poate trece prin minte cuiva sÄ aÅtepte de la ziaristica<br />
TomÄneascÄ Ã®n anii 1848-1870 ceia ce are dreptul sÄ aÅtepte de la<br />
aceia de astÄzi: ziarul care cuprinde'tot, care spune tot, care<br />
rÄzbeÅte pretutindeni, care ameninÅ£Ä chiar literatura, fiindcÄ dÄ<br />
într'o anumitÄ formÄ pÄnÄ Åi literatura. Åi în Europa apuseanÄ<br />
între 1830-1840 ziarele erau puÅ£in populare, în cuprinsul Åi pre-<br />
Å£ul lor, Åi de aceia, în ce priveÅte cultura, ele au mal puÅ£inÄ<br />
influenÅ£Ä.<br />
în Austria mal trebuie sÄ se Å£ie seamÄ de alt fapt: era regimul<br />
absolutist; gazetele apÄreau puÅ£ine, Åi ele trebuiau sÄ fie<br />
scrise într'un anume ton, Åi numal în acel ton. S'au plîns de atîtea<br />
ori bieÅ£ii redactori al ziarelor din Ardeal Åi Ungaria de necontenita<br />
supraveghere poliÅ£ieneascÄ, de acel control supÄrÄtor, demoralisant,<br />
care se exercita împotriva lor. Se revoltau din causa<br />
suspiciunilor care apÄsau necontenit asupra intenÅ£iilor lor.<br />
în împrejurÄri de acestea, o presÄ populorÄ la Romînii de dincolo<br />
nu putea sÄ aparÄ. Din foile cele vechi, âGazeta Transilvaniei",<br />
trecutÄ supt altÄ conducere, era mult mal puÅ£in liberÄ de la<br />
1848 înnainte, cuprinzînd Åtiri traduse din alte pÄrÅ£i, informaÅ£ii<br />
cu tendinÅ£Ä obiectivÄ, mal rar articole. Ea se cetia în multe pÄrÅ£i.<br />
nu numal la BraÅov, dar în lumea ortodoxÄ mal ales.<br />
Biserica unitÄ nu-Ål avea organul, cÄci publicaÅ£ia, de altfel personalÄ,<br />
pe care o începe Cipariu înnainte de revoluÅ£ie, înceteazÄ<br />
îndatÄ. El dÄ apoi, cu cel mal credincios Åi mal bun învÄÅ£Äcel<br />
al lui, pÄrintele I. M. Moidovan, âArchivuP', revistÄ consacratÄ<br />
istoriei Åi filologiei, cuprinzînd documente vechi, discuÅ£ii polemic^<br />
cu. cei de la noi, cari gÄsiserÄ cÄ este foarte bine ales momentul Åi<br />
sÄ se încaiere cu Ardelenii pe motive de ortografie, studii, etc.<br />
ÅuluÅ£ nu îndrÄznise sÄ deie o foaie rivalisînd cu âTelegraful Romîn"<br />
al lui Åaguna. Ar fi fost cutezÄtor, Åi Mitropolitul unit era<br />
în fundul sufletului un radical timid. ..Telegraful Romîn", foarte<br />
bine redactat la început, cînd scriau Florian Aaron, Nicolae Gris-