o_19h0gp4id1mkid5knpasr31sgoa.pdf

â 247 â
TotuÅi la 14 lanuar 1869 membrii adunÄrii din Miercurea hotÄrîserÄ
încetarea triroeterii de deputaţi din partea Romînilor
într'o dietÄ Ã®n care erau convinÅi cÄ nu vor putea folosi nimic
prin aceÅti represintanÅ£i ai lor, de oare ce punctul de vedere
ce li se opunea era un punct de vedere negativ, de intransigenÅ£Ä
desÄvîrÅitÄ Åi eternÄ, lÄsîndu-se în acelaÅi timp Romînilor
de dincolo, din Å¢ara UngureascÄ, Åi dreptul si datoria de a trimete
astfel de represintanÅ£i. Din consideraÅ£ie numal pentru împÄrat
se vor respecta legile cele nouÄ. La Inidoara, în aceiaÅi
zi, la Solnoc, înnainte, se luarÄ decisiuni la fel cu aceasta1.
ForÅ£e din cele mai însemnate ale Romînilor se înlÄturarÄ prin
aceasta dintre conducÄtorii unei lupte care continua totuÅi, fÄrÄ
sÄ se vadÄ limpede caracterul ei teritorial, prin forÅ£e politice de
o valoare Åi o experienÅ£Ä inferioarÄ. în dietÄ dupÄ aceasta nu s'a
mai auzit Ilie MÄcelaru, un om Åi jumÄtate, stÄpîn pe cercul
lui de la Miercurea, care vorbia liniÅtit, deschis, fÄrÄ fricÄ, înnaintea
oricui. Nu mai pomenim pe represintanţii superiori ai clerului,
cari, din momentul acesta, raliindu-se Åi ei la pasivitate,
de si n'au luat parte la adunÄrile care au decretat-oâÅaguna
era în perioada de amorÅ£ire nemulÅ£ÄmitÄ cu invasia lipsitÄ de
respect Åi de înÅ£elepciune a elementului laic (moare la 16 Iunie
1873), iar loan Vancea de Buteasa, noul arhiereti blÄjean, se
consacra exclusiv unei opere de organisare, cerutÄ Åi de organisarea
Bisericii rivaleâ, nu Åi-au mai ridicat glasul în adunÄrile
în care deputaÅ£ii Banatului Åi pÄrÅ£ile ungureÅti vorbiau de deosebite
chestiuni.
O retragere în masÄ a unei pÄrÅ£i din fruntaÅii unui popor se
poate la cine Åtie ce naÅ£iune mare, înnaintatÄ Ã®n culturÄ, deprinsÄ
cu luptele politice, la o naÅ£iune ce are de unde lÄsa Åi
totuÅi sÄ rÄmîie. Dar era un fundamental neajuns în situaÅ£ia
Romînilor dacÄ o parte din puÅ£inii truntaÅi pe cari îi aveati, Åi
mai ales din puÅ£inii oameni cari erati deprinÅi cu viaÅ£a publicÄ,
cari fuseserÄ Ã®n funcÅ£iuni de Stat, cari cunoÅteau legile, dispÄreau
de la suprafaÅ£a politicÄ.
Dar, în sine, era bun activismul sau era bun pasivismul ? Argumentele
pe care le-am adus acum zece ani, în âSÄmÄnÄtorul",
PÄcÄÅ£ianu, /. c. p 61 Åi urm.