o_19h0gp4id1mkid5knpasr31sgoa.pdf

â 144 â
suth la Pesta. cînd el vroia sÄ meargÄ la pÄdure Åi nu avea
voie, vroia sÄ meargÄ la apÄ Åi nu avea voie, vroia sÄ macine
singur grîul Åi, nu avea voie, vroia sÄ-Åi vînzÄ vinul cum îi convenia
Åi nu avea voie. Un ânem lehet" de la un capÄt la altul
al teritoriului supus Coroanei ungare pe care locuiau Romînii.
Åi omul este o ciudatÄ creaturÄ: pe dînsul nu-1 revoltÄ ce
pÄgubeÅte, cît însuÅi actul de a-1 împiedeca sÄ facÄ anumite lucruri.
âNem lehet" acesta este de fapt cel mai teribil strigÄt
revoluţionar care se poate închipui. Regimul perpetuu negativ
era prin aceasta chiar un regim exasperant.
Mai gÄsim însÄ Åi un al treilea element revoluÅ£ionar în massa
Å£erÄneascÄ. O parte din Å£eranii romîni locuiaÅ£Ä pe pÄmîntul domnilor,
dar alta pe vechiul âtundus regius", pe moÅiile MÄriei Sale,
care fuseserÄ dÄruite pe urmÄ SaÅilor.
Aici el vedea Å£erani mai bine împÄrÅ£iÅ£i în toate privinÅ£ele
decît dînsul. Nu âjupîni" din oraÅe, ci plugari ca Åi dînsul Åi
cari nu-i impuneaÄ nici prin aspect, nici prin inteligenÅ£Ä, nici
prin destoinicie. Åi el nu putea fi ca dînÅii. Cellalt, cu âcizmele
mari", Romînul, cu picioarele goale; cellalt, îmbrÄcat bine, solid,
dupÄ anotimpuri, Romînul, cu biata lui cÄmaÅÄ cÄptuÅitÄ cu crivÄÅ£,
iarna. Åi de o bucatÄ de vreme el mai vedea un lucru, ori cel
puÅ£in îl vedea mai bine. Sasul putea face din fiul sÄu un meÅter.
un negustor, un advocat, un medic, un funcÅ£ionar. Romînul însÄ
trebuia sÄ fie ceia ce fusese tatÄl lui,âÅi ceva mai sÄrac decît
tatÄl lui, fiindcÄ el fusese unul Åi fiii erau în cele mai multe
casuri foarte mulÅ£i, dupÄ datina naÅ£ionalÄ. ComparaÅ£ia aceasta
cu Sasul îl durea pe Romîn mai mult decît tovÄrÄÅia cu Ungurul
de pe moÅiile domnilor de pÄmînt. Astfel de comparaÅ£ii
îndeamnÄ Ã®nsÄ Ã®ntÄiu la plîngeri â le-am vÄzut â, pe urmÄ la
luptÄ, la lupta înteÅ£itÄ, oarbÄ, pÄnÄ la biruinÅ£Ä.
Dar, pÄnÄ acum, cum vedem, nu sînt decît elemente sociale:
elemente politice, propriu vorbind, nu sînt. Nici nu mai vorbim
de o organisaÅ£ie politicÄ: aceia vine mai tÄrziu, dupÄ ce elementele
politice au cÄpÄtat conÅtiinÅ£a puterii care derivÄ din unirea
Åi din subordonarea lor,âpentru cÄ unire fÄrÄ subordonare nu
se poate.
Dar în afarÄ de acestea, din sate, care erau oare elementele ce puteati
fi cîÅtigate pentru o luptÄ revoluÅ£ionarÄ Ã®n sensul frances.