o_19h0gp4id1mkid5knpasr31sgoa.pdf

â 272 â
tuÅ£ional, punînd toatÄ greutatea pe acest atac Åi împiedecîndu-se
în felul acesta lucrul efectiv în ceia ce priveÅte schimbarea le
gilor? Cred cÄ este cu mult mai bine sÄ se cîÅtige terenul pânÄ
la redutÄ, înnainte dea se suna din trîmbiÅ£ÄcÄ va fi atacatÄ. Dar
terenul pÄnÄ la redutÄ, aceasta însemneazÄ legile.
Orice partid nu are_ numal un program. Are programul pe care-1
enunÅ£Ä Åi are programul intim. De multe ori programul care se
enunÅ£Ä nu trebuie sÄ cuprindÄ toate punctele programului intim,
fiindcÄ Ã®nseamnÄ o înÅtiinÅ£are a adversarului, ceia ce nu e de nevoie.
CÄci, programul odatÄ enunÅ£at, nu se mai poate lepÄda
cineva de dînsul, nu se poate da înnapoi un pas faÅ£Ä de el.
Partea cea mai rea în ce priveÅte lupta contra programului
de la 1881 a fost resistenÅ£a claselor superioare romÄneÅti Åi mai
ales a acelora cari, în clasele superioare de dincolo, fÄrÄ deosebire
de confesiune, aveau o notorietate Åi o valoare politicÄ. Mitropolitul
Miron Romanul s:a declarat de la început, printr'o
circularÄ trimeasÄ credincioÅilor sÄi, împotrivÄ, declarînd cÄ este
în adevÄr necesar ca Romînii sÄ se organiseze. sÄ-Åi dea un program,
dar nu admite un program care atacÄ basele constitu-
Å£ionale ale Ungariei. Åi atunci, în scurtÄ vreme, a încercat sÄ
opunÄ acestui program, care cuprindea ânegaÅ£iunea stÄrei actuale
de drept", cum spunea el, programul partidului constituţional,
precum junimiÅtii la noi, acum treizeci de ani, se prefÄcuserÄ Ã®n
partid constituÅ£ional, arÄtînd cÄ ei înÅ£eleg consolidarea RomÄniei
pe basele unei ConstituÅ£ii care nu are nevoie sÄ fie schimbatÄ.
Programul1 începe cu declaraÅ£ia necesitÄÅ£ii âconsolidÄrii Statului"
Åi continuÄ cu fel de fel de demonstraÅ£ii de frÄÅ£ie faÅ£Ä de
Unguri. Aruncat în oposiÅ£ie faÅ£Ä de cellalt program, fÄcut fÄrÄ
comentarea Åi participarea sa, Mitropolitul Miron a forÅ£at nota.
Poate cÄ Åi din acest punct de vedere era mai bine sÄ nu i se
creeze o situaÅ£ie în care îndÄrÄtnicia lui cunoscutÄ sÄ-1 sileascÄ
a face declaraÅ£ii atît de supÄrÄtoare pentru conaÅ£ionalii sÄi.
S'au fÄcut alegerile. în alegerile acestea au ieÅit represintatiÅ£i
ai Romînilor din pÄrÅ£ile de dincolo de Ardeal: Sz6rb, Roman,
generalul Doda. Si în CamerÄ ei au purtat lupta care se putea
aÅtepta împotriva unor nouÄ legi, care veniau din partea lui
1 Cartea de aur, VII, p. 35 Åi urm.