22.03.2015 Views

o_19h0gp4id1mkid5knpasr31sgoa.pdf

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

â 126 â<br />

primul rînd, faÅ£Ä de elementul sîrbesc. Ca naÅ£iune n'avem, natural,<br />

nimic, nicio duÅmÄnie, faÅ£Ä de Sîrbî; dar poate sÄ se întîmple<br />

ca pe un anumit teritoriu interesele noastre sÄ nu poatÄ trÄi<br />

alÄturi cu interesele de desvoltare asimilantÄ ale naÅ£iunii sîrbeÅti.<br />

Åi a fost, Åi este Åi acum, o luptÄ continuÄ, tÄcutÄ, â ce<br />

nu influenÅ£eazÄ politica noastrÄ naÅ£ionalÄ Ã®n genere â. o luptÄ<br />

localÄ,âde concurenÅ£Ä, de întrecere, nu de duÅmÄnie,- între'noT<br />

Åi Sîrbi. Biserica sîrbeascÄ era cea cu privilegiile; noi eram credincioÅii<br />

cari, scoÅi din vechi rosturi ierarhice, ne întruniserÄm în<br />

jurul acestei Biserici. înnainte de cele douÄ mari curente ale<br />

venirii Sirbilor, Banatul nu fusese o terra deserta, un pÄmînt nelocuit.<br />

Asupra vechii noastre vieÅ£i patriarhale, fÄrÄ privilegii, se<br />

aÅternuse însÄ viaÅ£a aceasta sîrbeascÄ nouÄ, cu drepturi mari.<br />

Åi prin urmare viaÅ£a noastrÄ se confundase în aceasta.<br />

De aceia nevoia cea mare era de a se smulge Romînii din<br />

aceastÄ atîrnare sîrbeascÄ. Åi i-a ajutat în aceastÄ privinÅ£Ä cultura,<br />

care este un lucru binecuvîntat: în ortce formÄ s'ar primi,<br />

ea ajunge pÄnÄ Ã®n sfîrÅit Ia osebirile naÅ£ionale care stau în esenÅ£a<br />

ei însÄÅi.<br />

Cultura aceasta romÄneascÄ din Banat, a unui lorgovici, a<br />

unui Å¢ichindel, a unui Diaconovici-Loga, fie Åi cu nota generalÄ<br />

ortodoxÄ, fie Åi cu influenÅ£Ä sîrbeascÄ Ã®ntr'însa, fie, în ceia<br />

ce priveÅte elementele sale mai înnalte, de tipic vienes, oficial,<br />

stampilat de guvern, cultura aceasta ajungea sÄ facÄ pe Romînîi<br />

din Banat Åi pÄrÅ£ile Aradului a simÅ£i nevoia unei vieÅ£i sufleteÅti<br />

deosebite.<br />

Se cÄpÄtÄ,âÅi în urma silinÅ£ilor pasionate ale lui Moise NicoarÄ,<br />

pe care Moga refusÄ sÄ-I ajute,âpalsprezece ani dupÄ zadarnica<br />

petiÅ£ie de despÄrÅ£ire din 1814, dreptul de a pune Romîni în<br />

Scaunul Aradului,âla VîrÅeÅ£ Åi TimiÅoara rÄmînînd sÄ fie numal<br />

Sîrbî cunoscÄtori de romÄneÅte. ArÄdanul Nestor loanovici era<br />

deci Romîn declarat, iar colegul sÄu din VîrÅeÅ£, apoi din Timi-<br />

Åoara, Maxim Manuiloviei, un Romîn ascuns. Era totuÅi ceva.<br />

Dar desrobitorul mult aÅteptat a fost numal Åaguna (n. 20 Decembre<br />

1808)l. Åi el venia de la Sîrbi, ca fost ucenic de teologie<br />

la VîrÅeÅ£, Åi poate cÄ este mai bine cÄ venia de la Sîrbi, fiindcÄ<br />

1 Pentru tot ce-1 priveÅte v., în genere, i. LupaÅ, Mitropoiitui Andreiii<br />

Åaguna, ed. a 2-a, Sibiiil 1911.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!