o_19h0gp4id1mkid5knpasr31sgoa.pdf

â 25 â
economicÄ Ã®n Peninsula BalcanicÄ se lovesc de faptul acesta cÄ
jumÄtate de monarhie are anumite interese Åi altÄ jumÄtate alte
interese. Åi, cum monarhia nu este dispusÄ sÄ se desfacÄ Ã®n
douÄ pÄrÅ£i bine delimitate supt raportul politic, ca sÄ fie douÄ
unitÄÅ£i economice, din aceastÄ causÄ nu merge în aceastÄ privinÅ£Ä.
nici pÄnÄ astÄzi. cum nu mergea nici pe vremea Iui
losif al II-lea, cînd debuÅeurile din Turcia erau ocupate de alÅ£ii.
CÄci odinioarÄ toate pieÅ£ele Turciei eraÅ£i acaparate de Olandesi.
cari în urmÄ au cedat locul Francesilor si aceÅtia s'au învoit ca
tovarÄÅi de negoÅ£ cu Englesii, ocupînd apoi Anglia un rol din ce
în ce mal mare.
Åi mal esle ceva: Acele State din epoca modernÄ pot sÄ aibÄ
o activitate economicÄ realÄ, care se gîndesc înnainte de toate
la substratul popular pe care se sprijinÄ viaÅ£a politicÄ. Dar
Austria nu s'a gîndit Åi nu se gîndeÅte la aÅa ceva. DacÄ a
existat Å£arÄ Ã®n care totul e pentru dinastie, apoi de sigur este
Monarhia habsburgicÄ. întemeiat de o dinastie prin cuceririle ei,
prin legÄturile ei de familie, prin foile de zestre ale e!, complexul
acesta de ţeri a aparţinut totdeauna dinastiei. Dinaslia a fost
conÅtientÄ cÄ Statul îl aparÅ£ine. Åi astÄzi întîlnim alte Å£eri. cum
este Prusia, care pare a fi a împÄratului Wilhelm, dupÄ felul
cum intervine împÄratul în anumite momente. Acest Stat este
produsul familiei Hohenzollernilor, cu marca de fabricÄ, dupÄ
cum Statul turcesc a aparÅ£inut Osmanilor pÄnÄ Ã®n ultimul moment,
Åi de aceia se si numesc âOsmanlîl". Dar nicÄiri acest caracter
de existenÅ£Ä realÄ a dinastiei sigure nu e mal vÄdit decît
în Austria, înlÄturînd astfel orice planuri de înnoire pentru viitor-
Atunci, ce ar fi putut însemna ea, supt raportul supuÅilor, în
ceia ce priveÅte legÄturile dintre Stat si aceÅti supuÅi? Ce putea însemna
Monarhia HabsburgicÄ pentru alÅ£ii Åi, prin urmare, Åi
pentru Romîni, cînd ea nu fÄcea decît sÄ exploateze un lucru
cÄpÄtat sau moÅtenit?
SupuÅii Statului austriac eraf l proprietatea dinastiei. la discre-
Å£iunea acestei dinastii, si, dacÄ ni dÄm samÄ de lucrul acesta,
cÄ supuÅii în afarÄ de dinastie nu sînt nimic, atunci înÅ£elegem
foarte bine Åi filantropia Austriei faÅ£Ä de naÅ£ionalitÄÅ£ile sÄrace,
rÄmase în urmÄ, apÄsate. dar tot odatÄ perfect supuse Åi lipsite
de viitor. Popoare ca acestea sînt popoare ideale, turma cuvîntÄtoare
care paste unde vrei Åi cÄreia îl culegi lîna cînd pof-