o_19h0gp4id1mkid5knpasr31sgoa.pdf

â 274 â
priveÅte pe Gali Åi Szerb, ei erati oameni bogaÅ£i Åi darnici, cari
fÄceau parte din Camera MagnaÅ£ilor Åi erau îndreptaÅ£i cÄtre moderantism
prin împrejurÄrile vieÅ£ii lor.
în acelaÅi timp spre a exprima cu îndrÄznealÄ ideile de la
Sibiiu în alt stil, în altÄ limbÄ, ba chiar în altÄ ortografie, pentru
alte idei conducÄtoare, se întemeiazÄ societatea âAteneului
Romîn" Åi începe sÄ aparÄ âTribuna" de la Sibiiu supt direcÅ£ia
lui loan Slavici (n. 1848 la Siria), amestecat în viaÅ£a culturalÄ
de aici.
O nouÄ generaÅ£ie apÄrea. Ea nu-Åi mai fÄcea studiile înnalte
exclusiv în Pesta, ci Åi la Viena, unde se adunau Romîni din
toate pÄrÅ£ile, Åi chiar din RomÄnia (ca M. Eminescu), creîndu-se
astfel o conÅtiinÅ£Ä generalÄ romÄneascÄ, ce se vÄdeÅte si prin
colaborarea comunÄ la revista ânoii direcÅ£ii" de dincoace, âConvorbirile
Literare". Lucru foarte important, fiindcÄ generaÅ£ia
nouÄ ardeleanÄ, înÅ£elegînd solidaritatea Romînilor într'un chip aÅa
de vast, se pune în legÄturÄ cu cercurile din BucureÅti, ceia ce
generaÅ£ia mai bÄtrînÄ, cu toate cÄ BariÅ£, Cipariu, I. M. Moldovan,
cei doi Romani fÄceau parte din âAcademia RomînÄ" Åi-i cercetau
ÅedinÅ£ele, nu îndrÄznise a-1 face.
Natural, miÅcarea aceasta a trecut Åi în presÄ. S'a început
un curent de atacuri înpotriva comitetului naÅ£ional: cÄ nu lucreazÄ
în de ajuns, cÄ nu este destul de revoluÅ£ionar â ceia ce
putea pÄgubi solidaritatea neapÄratÄ. Åi totuÅi nu se poate tÄgÄdui
influenÅ£a mare a âTribunei" din Sibiiu prin limba ei curatÄ
Åi bunÄ, prin talentul cu care erati scrise articolele, prin
cÄldura sincerÄ care respira din fiecare rînd al articolelor scrise
de dd. Slavici, G. Bogdan-DuicÄ, G. CoÅbuc, care-Åi începe aici
marea carierÄ literarÄ. Era un loc unde represintanÅ£ii cugetÄrii
politice Åi talentele literare se puteati întîlni pentru a colabora.
Se întemeiase o ÅcoalÄ gazetÄreascÄ cu mult mai bunÄ decît cea
de la noi. Singura greÅealÄ era poate cÄ se fÄcea confusia intre
ziaristul încÄlzit de pasiunile momentului Åi omul politic care, chiar
cînd le provoacÄ, fiindcÄ aÅa trebuie, se cade sÄ Åtie a le Åi stÄpîni.
Astfel se ajunge la momentul istoric al Memorandului. Relaţiile
tot mai strînse cu lumea din RomÄnia aduserÄ Ã®ncÄ din 1890
întemeiarea unei societÄÅ£i, unei âLige" de studenÅ£i, mai ales
pentru propagarea în strÄinÄtate a cunoÅtinÅ£ei causei romÄneÅti,