o_19h0gp4id1mkid5knpasr31sgoa.pdf

â 260 â
la 1877, în timpul bolii lui loan MurÄÅanu Åi pÄnÄ ce fiul a-
cestuia, Aurel, primi moÅtenirea ziaristicÄ a pÄrintelui sÄu. Åi
dupÄ aceia însÄ glasul lui BariÅ£ dominÄ, prin Observatoriul din
Sibiiu, care Å£inu de la 1878 la 1885; el oprise încÄ de la 1865
âFoaia" culturalÄ.
Se redacteazÄ atunci, de dînsul, un memoriu menit sÄ explice
naţiunilor conlocuitoare care este causa pentru care Romînii nu
se pot hotÄrî sÄ treacÄ dincolo de margenile unei stricte pasivitÄÅ£i.
Cu ocasia aceasta el spune: âAr fi umilitor pentru poporul
romîn sÄ sÄrute mina care-1 loveÅte, sÄ se roage poate de
iertare. S'au fÄcut, doar încercÄri cu trimeterea de deputaÅ£i la
dieta din Pesta, Åi am vÄzut cum au fost ei trataÅ£i." NiciodatÄ
pasivitatea n'a fost înfÄÅ£iÅatÄ Ã®ntr'o formÄ mai capabilÄ de a
trezi sentimentele. ObiecÅ£iunea cÄ prin pasivitate se împiedecÄ
legÄtura din ce în ce mai strînsÄ dintre inteligenÅ£Ä Åi popor
fiindcÄ poporul nu s'a putut supune absolut disciplinei naÅ£ionale
Åi, prin urmare, atunci cînd a fost vorba de alegeri, foarte mulÅ£i
au votat, Åi nu pe un Romîn, ci pe un strÄin. aÅa încît prin
aceasta s'au deprins sÄ voteze strÄini, nu hotÄrî schimbarea de
direcţie.
Activismul înseamnÄ Ã®n orice cas frecventarea inamicului, Åi
aceasta în vreme de armistiţiu. Frecventarea aceasta nu este
periculoasÄ pentru o armatÄ ce are sentimentul datoriei faÅ£Ä de
steag, dar ea e foarte periculoasÄ pentru o armatÄ fîÄmîndÄ,
pentru Åefi ambiÅ£ioÅi sau supuÅi conruperii. Imunitatea moralÄ
supt orice raport se capÄtÄ prin multe sforÅ£Äri, Åi pÄnÄ atunci
trebuie sa zicem: âÅi nu ne duce în ispitÄ...".
De partea cealaltÄ, s'au adus, de cÄtre unii advocaÅ£i de la
BraÅov Åi din alte pÄrÅ£i, argumentele pe care le cunoaÅtem. Ele au
prins întru atît, întru cît aceia cari se depÄrtati dp planul fixat
în adunÄrile de la 1878, ardeleanÄ Åi bÄnÄÅ£eanÄ, nu erau trataÅ£i
ca desertori Åi trÄdÄtori ai naÅ£iunii. Cînd doi din represintanÅ£ii
cestuilalt crez Åi-au pus candidatura la alegeriâba pe unul l-a tI
votat Åi SaÅii Åi anumiÅ£i Unguri în Å¢ara Bîrseiâ, rupîud în felul
acesta disciplina naÅ£ionalÄ; ei ati fost înfruntaÅ£i aspru de represintanÅ£ii
pasivismului, dar numÄrul acelora cari at i întrat în Camera
ungureascÄ era prea mare ca sÄ fie cu toÅ£ii înlÄturaÅ£i
dintre conducÄtorii naÅ£ionali. Ati întrat Niculae StrÄvom, care
se rostise pentru activism, Partenie Cosma, care vorbia toarte