o_19h0gp4id1mkid5knpasr31sgoa.pdf

â 156 â
ar fi fost numal inteligenÅ£i, nu fÄcea nicio onoare naÅ£iunii romîne",
scrie, patru ani dupÄ aceasta, unul din tineri, Papiu
Ilarian1. VlÄdicii ati vorbit, natural, ce aveau de zis: cÄ sînt fraÅ£i.
Åaguna era prea tînÄr Åi prea legat de Guvernul vienes ca sÄ
exercite o influenÅ£Ä, de Åi comisarii i-o atribuie în cea mai
mare mÄsurÄ, fÄcînd din el factorul decisiv al liniÅtii Åi loaialitÄÅ£ii*.
El pomeni despre âbunul tatÄ Ferdinand"3 Abia-Åi cucuuoÅtea
naÅ£iunea, Åi. pe urmÄ, el n'a fost revoluÅ£ionar niciodatÄ,
de si a Åtiut sÄ profite de revoluÅ£ie în tolosul revoluÅ£ionarilor.
Dar, oricum, orator pentru naÅ£ie în zilele ei mari n'a fost. DupÄ
aceia s'a dat cuvîntul lui BÄrnuÅ£, pe care-1 cerea mulÅ£imea. Cum
era de aÅteptat, el a pornit de la Romani. Erati pÄrÅ£i pe care
mulÅ£i din asistenÅ£i, cÄci erau mai ales Å£erani între ei, nu le
înÅ£elegeau. Erau însÄ Åi altele pe care le prea înÅ£elegeau: apÄsarea,
iobÄgia, batjocura din partea neamurilor. Åi, cînd se pipÄiau
rÄnile dureroase, toatÄ viaÅ£a adunÄrii se strîngeaîn jurul persoanei
acestui profesor tînÄr cu graiu înnalt de învÄÅ£Ätor, în care vibrati
însÄ azi milenare suferinÅ£i. El era omul prin care se rostia
vremea. Åi atunci, încÄ din adunarea aceasta preparatorie, ⢠s'a
vÄzut cÄ nu este chip sÄ se împotriveascÄ cineva curentului. A
doua zi, curentul acesta Åi-a serbat supt tricolorul albastru-roÅualb,
în sunetul clopotelor, afarÄ pe cîmp, pe Cîmpul numit de
atunci al LibertÄÅ£ii, biruinÅ£a lui cea mare. Marturi erau fruntaÅii
tineretului Moldovei, fugari dupÄ o încercare de revoluÅ£ie
boiereascÄ, fÄrÄ Å£erani: Alecsandri, C. Negri. Gheorghe Sion.
Lascar Rosetti, A. Russo, loan lonescu, Curius si unul pe care
istoricul acelor zile uitÄ a-1 pomeni la 1852, dar cÄruia peste
cîţiva ani era sÄ-i jure credinÅ£Ä ca Domnului RomÄniei: Alexandru
Cuza4.
Natural cÄ din frÄmîntÄrile acestea, presidate de episcopi âca
Romîni", cu asistenÅ£a lui BÄrnuÅ£, BariÅ£, Cipariu, Laurian Åi alÅ£ii.
Åi Å£inute într'o ordine admiratÄ de strÄini. a ieÅit cererea unei
sumedenii de mÄsuri de ordin economic, fÄrÄ de care naÅ£iunea
cea mate n'ar fi mers: drept la pÄdure. drept la apÄ, tovÄrÄÅie
1 Papiu ilarian, i. c., p. 211.
- 1bid., p. 239. Cf. pp. 251-2, 258-9, 304-5. PÄrerea lui Cipariu despre el
ia numire, în LupaÅ, ed. a 2-a, p. 52.
3 Popea, i. c., p. 69.
* Papiu ilarian, i. c., p. 209.