o_19h0gp4id1mkid5knpasr31sgoa.pdf

â 191 â
piu â eî cÄpÄtaserÄ Ã®n Sachsenland o organisaÅ£ie judecÄtoreascÄ
perfectÄ, care li permitea ca de jos pÄnÄ sus, de la judecÄtorul de
pace pÄnÄ la preÅedintele superior al CasaÅ£iei, Sasul â si numal
el â sÄ nu se judece înnaintea altora decît înnaintea unor oameni
cari-î cunoÅteau limba, cari hrÄniau simpatie pentru dînsul
Åi eraÅ£i gata sÄ-1 ajute.
Romînii crezuserÄ cÄ la 1848 s'a isprÄvit cu SaÅii, cari nu sînt
decît o reminiscenÅ£Ä medievalÄ, cÄ s'a intrat în era constitu-
Å£ionalÄ, cÄ privilegiile se pot zvîrli. documentele pecetluite se pot
arunca în foc ca sÄ li sfîrîie pergamentul, cÄ Ã®n epoca aceasta
nouÄ o minoritate naÅ£ionalÄ nu se poate bucura de o situaÅ£ie
superioarÄ majoritÄÅ£ii zdrobitoare de Å£erani care o încunjurÄ. Se
vor mal fi gîndit Åi la faptul cÄ totuÅi, â împÄratul însuÅi o spusese.
â jertfa însemneazÄ ceva si cÄ acela care nu Åi-a cruÅ£at situaÅ£ie,
avere, locuinÅ£Ä, sînge pentru domnul sÄu, acela de sigur va
avea o stare mal bunÄ decît burghesul timid care s'a strîns într'un
colÅ£ de vatrÄ, aÅteptînd sÄ vadÄ cum se aleg vremurile.
îndatÄ dupÄ numirea comisarului acestuia saxon s'au grÄbit
Åi Romînii sÄ cearÄ un comisar, care sÄ represinte naÅ£iunea lor.
Au amintit de vechile promisiuni ce li se fÄcuserÄ Ã®n ce priveÅte
Åcolile romÄneÅti bine organisate, susÅ£inute de Stat. Pe vremea
aceia era încÄ Ministeriul Bach, care credea cÄ e o datorie de
bunÄ politicÄ a se întrebuinÅ£a pe cît este posibil naÅ£ionalitÄÅ£ile
supuse, naÅ£ionalitÄÅ£ile iubitoare Åi gata de sacrificii, dar
a se impune credinÅ£Ä, iarÄÅi pe cît este posibil, Åi naÅ£ionalitÄÅ£ilor
care într'un moment fuseserÄ rebele.
Åi, fiind acest scop îndoit, de ce sÄ se cheltuiascÄ prea mult
pentru un prieten, care este sigur cÄ nu va deserta niciodatÄ
de la datoria sa umilÄ?! Romînul dovedise doar cÄ este în stare
sÄ-Ål puie pe foc toatÄ averea, sÄ-Åi sacrifice ultima picÄturÄ de
sînge numal pentru ca un împÄrat sÄ fie în Viena Åi sÄ stÄpîneascÄ
aÅa cum voieÅte el, cu ConstituÅ£ie, dacÄ-i place, fÄrÄ ConstituÅ£ie,
dacÄ socoate el cÄ e mal bine, cîrmuind toate popoarele din
moÅtenirea sa. Acum era rîndul celorlalÅ£i, al celor cari se Å£ineau
cerbicoÅl, cari-Åi aduceaÅ£i prea bine aminte de epoca lui Kossuth,
de zilele, de aur Åi sînge, ale libertÄÅ£ii. AceÅtia trebuiau sÄ fie
obiectul curtenirii speciale din partea miniÅtrilor împÄratului.
în adevÄr, dupÄ ce se arÄta o iubire naturalÄ, o preferinÅ£Ä pe