o_19h0gp4id1mkid5knpasr31sgoa.pdf

â 240 â
grea a fiecÄruia dintre sÄraci. în asemenea condiÅ£ii e în adevÄr
de uimit ca. la 1860, din 2.164 de scoli primare care existati în
Ardeal, 742 erau Åcoli romÄneÅti'. Mai mult decît a treia parte
a Åcolilor de acolo erati întemeiate deci de Å£erÄnimea noastrÄ
ieÅind aÅa ca din pÄmînt. âSÄ nu zidim de sus", marea învÄ-
Å£ÄturÄ a lui Åaguna, fusese urmatÄ.
Dar ideile Åcolii latiniste pÄtrunseserÄ, cum am spus, între
preoÅ£i, cari la început nu cetiau. îi luase Åaguna Åi cu rÄul
Åi-i mai fÄcuse din pÄstori de oameni cari erati Åi pÄstori de oi,
preoÅ£i amestecaÅ£i în cultura naÅ£iunii lor. FÄcuse pentru ei âDreptul
canonic". âEnchiridiul de canoane", âStudiul pastoral", âIstoria
bisericeascÄ"2. Pentru ei întemeiase Telegraful Pomîn, apÄrînd,
de la 1852, în tipografia episcopalÄ, de douÄ, apoi de trei ort
pe sÄptÄmînÄ, întÄiu supt conducerea lui Aaron Florian. Iar preoÅ£ii
uniÅ£i, cu culturÄ, de la Blaj, aceia se Å£ineati fireÅte mult
rnai sus, erau oameni cari aveati o pregÄtire superioarÄ, treceati
prin scoli care formati ca un fel de început de Universitate, în
care se preda teologia superioarÄ, dreptul. filosofia. Dar nici
acolo o pregÄtire a învÄÅ£Ätorilor nu exista încÄ.
Se ceruserÄ Universitate, Academii, â Åi de simpli sÄteni sÄraci.
Åaguna voia un gimnasiu mare Åi un gimnasiu mic, Åese
altele în Å£arÄ, Åese Åcoli reale. DupÄ ce se supÄrase pe BraÅoveni
cÄ zÄlogesc pentru gimnasiu Åi âcojocul Sf. Nicolae", el îl sfinÅ£i,
îl îngriji Åi-1 iubi, cît stÄtu supt conducerea lui Gavril Munteanu
si a Ini loan MeÅotÄ3.
Avu bucuria sÄ vadÄ cum cîteva comune din MunÅ£ii Apuseni
întemeiazÄ gimnastul din Brad, la 1862. Era vorba chiar de o
ÅcoalÄ curat secundarÄ la Lugoj *. Dar sînt numal începuturi. pe
drumuri strÄine. Se proiectase la HaÅ£eg o ÅcoalÄ centralÄ *, Åi la
1 Cf. LupaÅ, 1. c., p. 305, nota 2 ; Amicui Åcoaiel, p. 150 Åi urm.
2 Cf. LupaÅ, /. c., pp. 160 Åi urm., 299.
H Asupra frecventÄrii în 1859, serveascÄ aceastÄ notiÅ£Ä din Amicui tfeoaiei,
p. 69: âs'au înmatriculat peste tot 71 de Åcolari: dupÄ naÅ£ionalitate, 70 Romîni
Åi un Å¢igan; dupÄ confesiune 65 greco-orientali Åi 6 greco-catoiicî; dupÄ
Å£eri, 68 pÄmînteni Åi 3 strÄini. Cu finea anului Åcolastic rÄmaserÄ numal 52
Åcolari, cÄci 16 au pÄrÄsit Åcoala, l a murit, Åi 2 furÄ asentaţî la miliÅ£ie.
La Åcoala normalÄ Ã®n 1860 erau 258 de Åcolari, Ia cea de fete 66 ÅcoiÄriÅ£e;
[). 257. La BeiuÅ erau 16 eievi (ii Unguri, l German, 2 Evrei); p. 365.
4 LupaÅ, i. c., pp. 142-3, 299 nota 2, 300-1.
r> Amicui ifcoalel, p. 181.