o_19h0gp4id1mkid5knpasr31sgoa.pdf

VIII
contenita pÄtrundere a Å£eranilor romani din Italia, iar Dacia n'a
fost decît ultimul punct spre Nord pe care l-a atins aceastÄ expansiune
supt scutul luptÄtorilor Iul Traian. Dar administraÅ£ia englesÄ
ar putea sÄ plece din Canada, fÄrÄ ca populaÅ£ia de limba englesÄ de
acolo sÄ se iea dupÄ dînÅii. Tot aÅa s'a petrecut cfnd Aurelian Åi-a
retras legiunile din Dacia pe la 271. Ori, darÄ s'au retras legiunile
din Britania, coloniÅtii romani aii plecat Åi el de acolo ?
Al doilea, cÄ Ã®n Balcani s'ar Ji petrecut în ultimele veacuri din
evul mediu ceva care sÄ Ã®ndemne la o trecere spre. Nord. Aceste
veacuri din urmÄ sînt însÄ tocmai acelea în care pe malul sttng era
dominaţia nomazilor turanici, iar pe cel drept domniei, oricum, ordinea
de Stat a Taratului bulgÄresc.
FiinÅ£a Romînilor în Ardeal .Åi pÄrÅ£ile vecine din cele mal vechi
timpuri o dovedeÅte întÄiu nomenclatura geograficÄ, în care numele de
astÄzi, saÄ vechile nume care se ivesc în documente, sînt slavo-romÄneÅtl.
NicÄirl aiurea în Ungaria nu se întîlneÅte o asemenea înfÄÅ£iÅare a
numelor de rîurl â care sînt strÄvechi â, de munÅ£i Åi de aÅezÄri
omeneÅti, ci pretutindeni ni se înfÄÅ£iÅeazÄ formaÅ£iuni ungureÅti specifice.
Numele vechi slave vin toate prin mijlocirea Romînilor. DacÄ ar
fi altfel, ele ar fi tratate ca acelea din alte pÄrÅ£i ale regatului. Nici
într'un cas, Romînil n'au putut aduce în veacul al XIH-lea ori în
al XlV-lea nume slave, cÄci ei ar fi stabilit mal curînd exclusiv nume
în legÄturÄ cu colonisarea, nume de acelea în âni Å£i âÅti de care
se întîlnesc pe tot teritoriul naţional.
AÅezarea SaÅilor în veacul al Xll-lea nu s'a putut foxe în
âpustiul" de care vorbesc documentele si care era tot aÅa de puÅ£in
deÅert * cum e âpustiul" basarabean din documentele de proprietate
moldoveneÅti ale veacului al XV-lea: de fapt, pustiu însemna lipsa
unei proprietÄÅ£i recunoscute de Stat, deci prete.rtul pentru aÅezarea
altor locuitori. Cu nevoile lor superioare de culturÄ, coloniÅtii de la
Rin cereau neapÄrat o pregÄtire a terenului Åi un ajutor, pe care nu-
- mal Romînil H puteau- da. De la dinÅil aii luat noii stÄpînl al pÄmîntulul
datinele de plugÄrie, de creÅtere a vitelor, Åi, dacÄ nu forma
locuinÅ£elor Åi curÅ£ilorâcare a rÄmas panÄ astÄzi caracteristic germanÄâ.dar
îmbrÄcÄmintea Åi tot ce e în legÄturÄ cu dînsa. Cuvinte
sÄseÅti n'are Å£eranul rontîn de loc, pe cînd numÄrul cuvintelor romaneÅti
e foarte mareîn dialectele SaÅilor, Åi el atinge mal totdeauna noÅ£iuni
de culturÄ elementarÄ. Pe lingÄ aceasta ele se deosebesc de la un Å¢inut
sÄsesc la altul: de la Sibiiu la BraÅov Åi de la BraÅov la BistriÅ£a: ceia