o_19h0gp4id1mkid5knpasr31sgoa.pdf

â 107 â
nici de VodÄ, Åi pe Mihal Sturza 1-a cam speriat, nefiind deprins
cu genuflecÅ£iunile. Cu toate cÄ a fÄcut o mulÅ£ime de memorii,
n'a putut rÄmînea. Dar, în schimb, aÅ£i rÄmas alÅ£ii.
La Seminariul din Rîmnic au venit însÄ o sumÄ de tineri din
Ardeal. A venit acolo, la Rîmnic, Tempea, care a cîntat oÅtirea cea
nouÄ; lîngÄ dînsul lucra alt Ardelean, preotul Vasile Teodorescu.
Apoi se adauserÄ loan Procopie Åi VingÄrdeanul Gavril I. Munteanu.
La BuzÄÅ£i, unde era Åi o tradiÅ£iune ardeleanÄ, po care o
represintÄ pe urmÄ episcopul Dionisio RomanO, de loc din SÄcele,
s'a stabilit Munteanu (n. 1812), fiÅ£i de cîntÄreÅ£, fost
factor postai Åi student tot odatÄ, apoi pedagog la Sf. Sava, care
a fost apoi Åi director la BraÅov. Unul din cei mal buni traducÄtori
din latineÅte. David AlmÄsanu. începu cariera sa la VÄleniide-Munte,
din care tîrg erau originari Åi pÄrinÅ£ii episcopului Popazu.
Prin urmare, pe de o parte în Åcoala bisericeascÄ, pe de altÄ
parte în gimnasiile întemeiate din nou, Åi chiar în Åcolile primare
de oraÅe (Biirgerschulen) s'au introdus Ardelenii. înnainte
de loan Maiorescu, care la început era teologul Trifu saf l Trifon
si pe urmÄ Åi-a zis Åi Maioreanu (începe ca profesor la Åcoala
fundaÅ£ionalÄ din CerneÅ£i, care funcÅ£iona Åi pe la 1810), vine Aaron
Florian, originar dintr'un sat în apropierea Sibiiului, din Rod.
Avem o scrisoare foarte frumoasÄ a lui cÄtre un prieten, pe
care-1 roagÄ sÄ aibÄ grijÄ de tatÄl sÄu Åi sÄ-i spuie cÄ el se
gîndeÅte totdeauna la el, cÄ-i trimete ajutorul obiÅnuit si, dacÄ
poate, sÄ transmitÄ suma pe care o datoreÅte tatÄlui sÄu bÄtrîn.
BÄiat de preot sÄtesc din pÄrÅ£ile acestea ale munÅ£ilor Sibiiului;
dupÄ ce învÄÅ£ase la Sibiiu, Blaj Åi Pesta, Golescu-1 adusese întÄiu
la Åcoala sa de sat, la moÅie; de aici, în 1830 \ trecu la
Craiova, pentru ca pe urmÄ sÄ se aÅeze la BucureÅti. Probabil
cÄ de dincolo erau Åi unii dintre colegii sÄi, ca Gheorghe Pop, de
aritmeticÄ, cu loan Pop. Nicolae BÄlÄÅescu, de lîngÄ Sibiiu, era
profesor la Seminariul bucureÅtean încÄ din 1836.
Pe urmÄ numÄrul Ardelenilor a crescut în ambele Principate.
Au venit din Banat Eftimie Murgu, Bojinca, pentru a juca la
IaÅi, alÄturi de Flechtenmacher, rolul de mare expert în materie
de drept (nomofilax), Dimitrie Stoica, Åi el profesor de latineÅte,
M. Cîmpeanu (Maler) Å. a.
1 V. Gr. Popp, Conspect, II, p. 131.