o_19h0gp4id1mkid5knpasr31sgoa.pdf

â 85 â
cu totul alte lucruri de îndeplinit, se apucÄ a impune punctul
de vedere roman, tot aÅa era Åi în Åcolile din Blaj.
SÄ nu uitÄm, apoi, cÄ aceste Åcoli, pe vremea lui losif al II-1ea
încÄ, aveau un trecut, dacÄ nu mare, de o bunÄ jumÄtate de
veac, cÄ-Åi apucaserÄ drumul lor Åi prin urmare era foarte greu
sÄ le îndepÄrteze cineva din acest drum. Åcoala din Blaj, care
era de sigur ÅcoalÄ romÄneascÄ, cÄci n'ar fi dat altfel pe Samuil
Clain, pe Gheorghe Sincai, pe Petru Maior, era ÅcoalÄ
episcopalÄ, susÅ£inutÄ de episcop, fÄcutÄ une ori chiar în curtea
episcopului sau, în orice cas, trÄind supt influenÅ£a episcopului Åi
primind controlul episcopului; Åcolile acestea erau înnainte de
toate scoli religionare. Se puteau ele transforma oare imediat în
Åcoli aÅa cum le voiÄ Statul? Statul acesta, care era interconfesional,
si nu numal atît, dar era chiar duÅmanul tuturor confesiunilor?
Doar losif al II-1ea, în afarÄ de anumite credinÅ£i Åi
prejudiÅ£ii care au rÄmas în sufletul lui, era un duÅman al religiei
amestecate în rosturi de Stat? Åi, chiar în ce priveÅte con-
ÅtiinÅ£a lui religioasÄ, cine Åtie ce cuprindea exact aceastÄ conÅtiinÅ£Ä
supt raportul catolic ?
Prin urmare, cînd s'a lansat lozinca nouÄ: scoalÄ pentru
popor, ÅcoalÄ trivialÄ, ÅcoalÄ Ã®mpÄrÄteascÄ, ÅcoalÄ romîno-germanÄ,
neuniÅ£ii, cari nu aveati niciun fel de ÅcoalÄ, au primit-o
cu cea mai mare bucurie. Åcoala aceasta împÄrÄteascÄ
deveni, cu adevÄrat, Åcoala lor naÅ£ionalÄ. în ce priveÅte însÄ pe
uniÅ£i, lucrul nu era tocmal aÅa. UniÅ£ii, natural, fiindcÄ voiÄ Ã®mpÄratul,
trebuirÄ sÄ primeascÄ Åcolile de Stat elementare, dar mai
aveau Åi Åcolile lor superioare, care trebuiau sÄ influenÅ£eze pÄnÄ
si Åcolile elementare, ce se întemeiati acum.
SÄ ne uitÄm numal la aceia cari conduc aceste organisaÅ£ii
Åcolare, de o parte Åi de alta. La Blaj este Sincai, care, în calitate
de âdirector Åi catehet al scoalei cei normÄleÅti din Blaj",
al âîntÄii Åcoale naÅ£ionale din Blaj" â âvalahico-naÅ£ionalÄ" â, de
âdirector normal" ânormÄlesc" cu leafÄ de 300 de florini pe an.
apoi âdirector peste Åcoalele greco-catolice ale Romînilor din Ardeal",
în numÄr de 300 (1782-1794), tipÄreÅte o sumÄ de cÄrÅ£i
pentru noile instituÅ£ii1: Catehism, Alfabet, AritmeticÄ, GramaticÄ
latinÄ, Istorie naturalÄ. Gîndul lui se vede însÄ foarte bine cÄ
nu este, înnainte de toate, la Åcoala aceasta elementarÄ. Este
1 V. ibid. H, pp. 203-6, 410 nota 8 Åi aiurea.