o_19h0gp4id1mkid5knpasr31sgoa.pdf

â 211 â
ca sÄ creeze o clasÄ dependentÄ de Curte. o clasÄ de slujbaÅi
maleabili faÅ£Ä de Guvern. ToÅ£i aceÅtia erau însÄ plÄtiÅ£i bine de
societatea pe care o îngrijiau bine ori rÄÅ£i.
îa materie de procedurÄ, absolutismul austriac avea un talent
deosebit de a înmulÅ£i zÄdarnic fasele prin care se trecea, conform cu
noile legî austriaco, introduse, dupÄ cerere, Åi în Ardeal. Procedura
civilÄ era foarte grea, ceia ce fÄcea apropierea de organele
judecÄtoreÅti aproape imposibilÄ pentru o lume atît de naivÄ,
trÄind în împrejurÄri atît de patriarhale. Åi ea însÄÅi atît de puÅ£in
Åtiutoare de carte, cum era lumea romÄneascÄ.
Åi se mal plîngeau Romînii din Ardeal Åi Ungaria de faptul cÄ
se InnoiserÄ, printr'o hotÄrîre de la 1861, mÄsurile din vremea
Mariei-Teresei care tindeau sÄ Ã®mpiedece intrarea cÄrÅ£ilor din
Å¢ara-RomÄneascÄ Åi din Moldova. Atunci era o explicaÅ£ie: agitaÅ£ia
care se credea cÄ se face cu cÄrÅ£ile venite de la noi împotriva
Unirii. cÄrÅ£ile acestea sprijinind ortodoxia pe care Statul
o ataca, încercînd s'o distrugÄ. Dar acum nu era nimic de felul
acesta: un Minal Sturdza, un Åtirbei avuserÄ d~ar toatÄ grija censurii
pentru ideile nouÄ, Åi Cuza pÄstrase censura! Dar, fireÅte. nu se
vorbia de cÄrÅ£i din Moldova sau din Å¢ara-RomÄneascÄ ci de âcÄrÅ£i de
aiurea" â, probabil ca nu cumva sÄ se creadÄ cÄ se combate o
propagandÄ pentru realisarea vechiului regat al lui Decebal.
Greu li cÄdea la toÅ£i neîncrederea Åi bÄnuiala care apÄsa asupra
tuturor Romînilor, paza poliÅ£ieneascÄ ce urmÄria pe BÄrnuÅ£
Ål pe Cipariu. cari jucaserÄ numal un rol în sensul folositor împÄratului,
cari se aÅteptaserÄ doar ca toÅ£i funcÅ£ionarii sÄ-î salute
ca pe represintanÅ£ii unei credinÅ£e nezguduite Åi cari se vedeau
urmÄriÅ£i ca niÅte suspecÅ£i de furt sau asasinat!
Se mal adÄogiau încÄ aÅa-numitele âexperimente proselitice".
Aceasta însemna continuarea tradiţiei supt raportul religios de pe
vremurile Mariei-Tereseî, lui losîf al Jl-lea Åi lui Leopold. Li trecuse
prin minte unora cÄ ideia de Stat austriac se întÄreÅte
dacÄ toÅ£i Romînii s'ar face catolici, orî, de nu catolici curaÅ£i, cel
puÅ£in uniÅ£i. SerbÄtorile catolice fuseserÄ decretate Åi pentru ioÅ£i
Romînii.
Inspectorii eraÄ Ã®n cea mal mare parte tot catolici, cari se
gîndiau necontenit Åi la elementul acesta confesional, zice peti-
Å£iunea de la BraÅov- în alte locuri se încerca de aceiaÅi funcÅ£ionari,
fÄÅ£iÅ, germanisarea.l
i V PÄcÄÅ£ianu, 1. c., i.