o_19h0gp4id1mkid5knpasr31sgoa.pdf

â 267 â
sÄ se facÄ douÄ feluri de convocÄri, la douÄ ceasuri deosebite
din aceiaÅi zi de 12 Maiu, pentru a ajunge în sfîrÅit la organisarea
unicÄ a partidului naÅ£ional romîn. întÄia miÅcare, venitÄ de la
comitetul electoral ardelean ales în 1878, privia numal pe Ardeleni
Åi numal a doua, din partea comitetului de Åepte, ales de
conferinÅ£a sibiianÄ din 1880, privia pe toÅ£i alegÄtorii romîni.
Aceia cari luaserÄ Ã®nsÄ iniÅ£iativa adunÄrii ce trebuia sÄ fixeze
forma politicÄ luptÄtoare a Romînilor de supt Coroana Sf.
Åtefan erau âbÄrbaÅ£ii romîni, 22 la numÄr, de prin mai toate
pÄrÅ£ile locuite de Romîni din patria comunÄ, adunaÅ£i ocasionalmente
laolaltÄ Ã®n Sibiiu", în casa d-lui Partenie Cosma Åi în urma
unei înÅ£elegeri luate dupÄ adunarea de la Turda a âAsociaÅ£iei".
Oameni de încredere ai naţiunii... E cam vag terminul acesta de:
âoameni de încredere", Åi mandatul lor era foarte dubios. Nenorocirea
face ca pÄnÄ Ã®n momentul de faÅ£Ä la originea ortcÄrii
situaÅ£ii în lupta Romînilor de dincolo se întîlneÅte acest dubiu,
care scade fÄrÄ Ã®ndoialÄ prestigiul autoritÄÅ£ii acelora cari vorbesc
în numele naţiunii romîne. Oricînd se poate produce o
disidenÅ£Ä, al cÄrii drept la viaÅ£Ä se poate contesta numal cu
greu. Nimeni nu poate împiedeca pe oamenii ambiÅ£ioÅi de a
rÄsÄri. Åi aceÅtia încep prin a verifica valoarea Åi calitatea politicÄ
a predecesorilor lor.
In afarÄ de hotarele Bisericii, în care Åayitna voise sÄ zÄgÄzuiascÄ
viaÅ£a politicÄ a întregii Romînimi, era firesc lucru sÄ se înttmpine
dibuirile Åi rÄtÄcirile, dar Biserica însÄÅi, în totalitatea ci, era vinovatÄ
cÄ nu crease, printr'o nedesfÄcutÄ unire în orice manifestaiie privind
cultura Åi politica neamului, o (iasÄ unicii pentru desvoltarea lui
luptÄtoare. Mirenii aveau Åi ei pÄcatul, extrem de grav, cÄ
nu fÄcuserÄ nicio încercare pentru a îndrepta aceastÄ BisericÄ,
unitÄ Åi neunitÄ, care totuÅi atîrna aÅa de mult de dînÅii, pe
alte cÄi decît ale confesionalismului ori ale oportunitÄÅ£ilor personale.
Cei 22 de oameni de încredere declaraserÄ ânecesitatea,
utilitatea Åi posibilitatea unei acÅ£iuni comune politice naÅ£ionale
pe basa solidaritÄÅ£ii în general". Ei ceruserÄ observarea legilor
celor vechi Åi âstÄruinÅ£Ä la legi noi". Dar evident cÄ acestea toate
erau lucruri provisorii, pânÄ la adunarea delegaÅ£ilor, pÄnÄ la alegerea
acelei adunÄri generale romÄneÅti, care, ea, trebuia sÄ recunoascÄ
organisarea Åi sÄ primeascÄ programul cel nou.