o_19h0gp4id1mkid5knpasr31sgoa.pdf

â 157 â
cu SaÅii pe fundus regim. Dar pe lîngÄ aceasta se mai adÄugia
concepÅ£ia teoreticÄ de drept roman, de drept public naÅ£ional a
lui BÄrnuÅ£. Romînii sînt o naÅ£ie credincioasÄ Ã®mpÄratului,âpentru
care se fÄcuse slujbÄ, cu asistenÅ£a comisarilor unguri Åi a
generalului neamÅ£, entusiasmat,âdar o naÅ£ie liberÄ, politic, cultural
si religios.
Atunci deci, la 3 Maiu, s'a proclamat principiul acela, care s'a
mai uitat puÅ£intel pe urmÄ, dar în întregime niciodatÄ, cÄ poporul
romîn, âplebea" birurilor Åi ofenselor, formeazÄ, din punctul
de vedere constituţional, din punctul de vedere al dreptului
public, o naÅ£iune âde sine stÄtÄtoare si parte integrantÄ a Transilvaniei
pe temeiul libertÄÅ£ii egale", si cÄ, prin urmare, în calitate
de naÅ£iune se manifestÄ Åi în calitate de naÅ£iune discutÄ,
în calitate de naÅ£iune hotÄrÄÅte; supt steagul împÄratului, dar Åi
supt steagul ei, jurînd lui Ferdinand I-iu, dar ca domn al unor
oameni liberi în fiinÅ£a lor naÅ£ionalÄ.
Prin urmare ceia ce se cerea în Supplex Libellus cu cinzeci
de ani înnainte pÄtrunsese acum în conÅtiinÅ£a tuturor. Ceia ce
atunci se arÄtase în forma umilitÄ a unei petiÅ£ii cÄtre1 împÄrat,
petiÅ£ie care a zÄcut alÄturi de atîtea altele Åi cÄreia nu
i s'a dat niciodatÄ o soluÅ£ie, acum se înfÄÅ£iÅeazÄ, nu în formÄ
de petiÅ£ie, ci în formÄ de comunicaÅ£ie din partea naÅ£iunii
întregi, care se constituia afirmîndu-se, naÅ£iune rÄzimatÄ pe puterea
ei visibilÄ, pe drepturile ei admise de toÅ£i Åi înnaintea
altor naţiuni care se manifestati independent. La 3-5 Maiu 18481
naÅ£iunea romînÄ declarase pentru toate timpurile cÄ ea înÅ£elege
sÄ formeze o unitate de drept public.
1 Adunarea a mal Å£inut douÄ zile Åi s'a risipit cam in desordine, de pe
urma unei ploi torenţiale.