o_19h0gp4id1mkid5knpasr31sgoa.pdf

â 109 â
dat adresÄ observaÅ£iuni acelora cari-i trimeteau rapoarte în aceastÄ
limbÄ, atît de puÅ£in, încît Domnii noÅtri acordati privilegii Mitropoliilor
din Orient, ca acea din Mesembria, Åi locurilor sfinte, ca A-
thosul, în romÄneÅte. Limba romÄneascÄ stÄpîniÄ, cum stÄpînise totdeauna,
de la un capÄt la altul al Å£erii. Ardelenii gÄsiau învÄÅ£Ämîntul în
aceastÄ limbÄ biruitor cu totul asupra celui grecesc, care nu se
mai simÅ£ia decît prin saloane, unde pieria pe încetul limba la modÄ.
GÄsiserÄ Ã®nsÄ Ã®nnainte de toate o armatÄ Åi un steagâ, Åi nu în
zÄdar glasul lui Tempea BraÅoveanul se unise întru salutarea ei
cu al lui Cîrlova Åi al lui Grigore Alexandrescu. CunoÅtinÅ£a
posibilitÄÅ£ii unei vieÅ£i romÄneÅti independente, acesta a fost
elementul pe care Romînii de dincolo coborîţi aici pentru a dascÄli,
îl puteau duce sau vesti în Ardealul lor.
CÄci emigraÅ£ii Åi cei mulÅ£i cari rÄmâseserÄ acasÄ erau în continuÄ
corespondenÅ£Ä, Åi a venit o vreme, cînd informaÅ£iile din
Å¢ara-RomÄneascÄ Åi din Moldova au trecut din bielÅug dincolo
pentru a fi cuprinse în foile culturale Åi politice pe care Romînii
ardeleni începuserÄ sÄ le scoatÄ. Este vremea cînd âFoaia" din
BraÅov se ridicÄ, tocmai prin aceastÄ comunitate sufleteascÄ Ã®ntre
represintanÅ£ii aceleiaÅi generaÅ£ii ardelene, parte aÅezaÅ£i la noi,
parte rÄmaÅi acasÄ, la însemnÄtatea de întÄiul organ pan-romÄnesc,
întÄia gazetÄ cuprinzînd informaÅ£iuni despre toÅ£i Romînii
In acest spirit al culturii romÄneÅti unice.