o_19h0gp4id1mkid5knpasr31sgoa.pdf

â 251 â
rul sÄu, la gazeta sa, la cancelaria sa, la Mitropolia sa, cînd
toÅ£i trebuiafl sÄ iasÄ din rosturile acestea Åi sÄ ocupe locurile
care li se cuveniau. CÄci un loc de onoare este pentru frunta-
Åii unei naÅ£iuni, nu o vitrina, ci un post de onoare. Sentinela
care e pusÄ sÄ pÄzeascÄ nu stÄ acolo ca sÄ fie admiratÄ Ã®n Å£inuta
el de cÄtre trecÄtori, ci, indiferent de reflecÅ£iile fÄcute de
dînÅii asupra fisicului ei, ea pÄzeÅte ca sÄ nu se atingÄ aceia ce
i s'a încredinţat.
în afarÄ de rosturile culturale Åi politice a cÄror urmÄrire trebuia
sÄ se facÄ cu puteri reunite Åi cu silinÅ£e potenÅ£ate, mal era
însÄ un lucru. ViaÅ£a comunalÄ Ã®nseamnÄ oricînd ceva Åi, lîngÄ viaÅ£a
comunalÄ, mal exista în Ungaria â cum existÄ Ã®ncÄ â o altÄ
viaÅ£Ä, de o mare importanÅ£Ä constituÅ£ionalÄ, în care se pot spune
lucruri energice, fiindcÄ acolo nu mal e un auditoriu compus din
cîteva sute de oameni porniÅ£i pe tÄgadÄ Åi ofensÄ, ci un numÄr
restrîns de oameni, cunoscuÅ£i personal fiecare cu slÄbiciunile Åi
interesele lui. între concetÄÅ£eni se pot lua. prin cine Åtie ce
jocuri de rosturi locale, personale, hotÄrîri de care sÄ se uimeascÄ
cineva. Sînt adunÄrile comitatense. Acele comitate de odinioarÄ
ale Ungariei au rÄmas, si, în ele. pre lîngÄ oameni de mîna a douaT
îÅi pun candidaturile Åi alÅ£ii. Afl trecut prin locurile de membri
în comitate chiar Åi fruntaÅi al vieÅ£ii politice ungare, Åi mulÅ£i au
înÅ£eles sÄ pÄstreze si situaÅ£iunea aceasta din comitate,âunde se
poate vorbi mal fÄrÄ fricÄ, romÄneÅte. de-a dreptul romÄneÅte, Åi
trebuie sÄ se asculte. SÄ ne gîndim la ce s'a fÄcut în Arad Åi
în Blaj, în timpul din urmÄ, Åi la ce s'ar putea face în BraÅov Åi
aiurea.
AÅa însÄ cum s'a înÅ£eles pasivismul, el dÄdea un drept de a
nu face nimic Åi nicÄiri, ani întregi, pÄnÄ la 1872, în care timp
manifestaÅ£iile politice ale Ardelenilor nici nu mal existÄ decîtca
acte sporadice, nepotrivite. IatÄ unul din ele. La 1870-1871, în
timpul rÄzboiului franco-german, presa romÄneascÄ a luat hotÄrît
partea Francesilor; ba niÅte Å£erani din Banat au trimes printr'o
deputaÅ£ie la Camera ungureascÄ o declaraÅ£ie în favoarea
Franciei, care s'a Åi cetit acolo. La BraÅov, SaÅii aÅ£i vrut sÄ facÄ
aceiaÅi serbare care s'a fÄcut la BucureÅti de colonia germanÄ
pentru triumful armatelor germane. Ungurii, cari nu suferiad pe
Nemţii din Austria, întindeau sentimentele acestea de antipatie
asupra întregii naţiuni germane. Ei au demonstrat în contra Sa-