o_19h0gp4id1mkid5knpasr31sgoa.pdf

â 201 â
furtunoase se ridicarÄ, aceasta-i ajunse ca sÄ declare cÄ aruncÄ
vÄlul uitÄrii asupra rÄtÄcirilor unui trecut trist si vrea sÄ Ã®nceapÄ
era cea nouÄ pentru Monarhie. Nici nu se putea, de alminterea,
sÄ se adopte programul care fusese odinioarÄ al lui Ludovic-cel-
Mare, al lui Sigismund de Luxemburg, al lui Matei Corvin, tinzînd
sÄ se stabileascÄ DunÄrea ca graniÅ£Ä sudicÄ a Monarhiei,
fÄrÄ ca naÅ£ia care susÅ£inuse pe aceÅti regi sÄ nu fie chematÄ
la egalitatea politicÄ pentru care sîngerase în 1848.
Cît priveÅte pe Romîni, se credea cÄ ei sînt complect asiguraÅ£i
prin concesiile fÄcute. Åi aÅa credeau chiar cei din Principate. Doar
un fruntaÅ al revoluÅ£iei din 1848, loan Maiorescu, strÄbÄtea continuu
Germania, refugiindu-se pe urmÄ, de la Frankfurt, unde era Parlamentul
revoluÅ£ionar din 1848, în cancelariile din Viena, ca sÄ represinte
punctul de vedere al ridicÄrii naÅ£iunii romîne, al realisÄrii
unitÄÅ£ii ei prin concursul Åi supt scutul poporului german. Åi. de
oare ce acest popor german nu-Åi putea crea vechiul Imperiu
medieval al lui Frederic Barbarosa, în locul acesjui Imperiu, ca
semn unitar al poporului german el primia pe Austria, chematÄ,
deci, sÄ realiseze aceastÄ legÄturÄ Ã®ntre marea naÅ£iune germanÄ
Åi între tînÄra, sau întinerita prin revoluÅ£ie, naÅ£iune romînÄ.
Åi aceasta fÄrÄ a pomeni pe Moldovenii filo-austriaci al
lui Nicolae Istrati Åi respectul adînc pentru Austria al regimului
intronat la BucureÅti, în 1849, prin VodÄ-Åtirbei, care salutase în
persoanÄ pe împÄrat la apariÅ£ia lui în Ardeal Åi mÄgulia Curtea
cu daruri Åi cu legÄturi de familie, cu corespondenÅ£e secrete în
cercurile vienese.
Cine Åtie ce ar fi fost, dacÄ Ã®n rÄzboiul Crimeii Austriacii.
cari ocupaserÄ Principatele, cu învoirea Turciei si contra Rusiei.
ar fi rÄmas!
Dar nici miÅcarea popularÄ cÄtre împÄratul, care se aÅtepta.
nu s'a produs în pÄrÅ£ile noastre, Åi nici împrejurÄrile de politicÄ
generalÄ n'au fost de aÅa naturÄ, încît ocupaÅ£ia sÄ se poatÄ
preface într'o adevÄratÄ stÄpînire.
Åi, atunci, în aÅteptarea realisÄrii programului de aÅezare a
Austriei la gurile DunÄrii, s'a trecut, hotÄrît. la programul cellalt.
Romînii erau prea slabi pentru ca împÄratul în visurile lui de
viitor, sÄ se poÄtÄ rÄzima pe dînsii. RÄmînea sÄ se reiea priete- â¢
nia, din ce în ce mai exclusivÄ, cu Ungurii.