o_19h0gp4id1mkid5knpasr31sgoa.pdf

â 30 â
Biserica romanÄ, îndemnatÄ de Austria; de aici fÄgÄduielile unei
mal bune situaÅ£ii sociale pentru preoÅ£ii noÅtri; de aici perspectiva
realisÄrii unui viitor politic naÅ£ional, ca naÅ£iune privilegiatÄ.
pentru Romîni; de aici îngrijirea specialÄ a administraÅ£iei pentru
Romîni; de aici, incontestabil, ridicarea economicÄ si culturalÄ a
Romînilor; de aici însÄ, fÄrÄ voia Casei de Austria, creÅterea
conÅtiinÅ£ei politice a neamului nostru.
FiindcÄ sÄ nu creadÄ cineva cÄ Åi minÅ£ind pe oameni cu fÄgÄduieli
nu li foloseÅti cu ceva. Li foloseÅti din douÄ puncte de vedere: întÄiu,
fiindcÄ minciuna li strecoarÄ Ã®n spirit o ideie pe care înnainte n'o a-
veau Åi, al doilea, fiindcÄ, vÄzînd cÄ vorba nu se îndeplineÅte, eiîţi
poartÄ sîmbetele pe urmÄ. Nu se poate sÄ voieÅti a face rÄfl, fÄrÄ ca
prin aceasta sÄ nu fii silit a face Åi un bine, care bine va durÄ pÄnÄ
va dispÄrea cu desÄvîrÅire tot rÄul pe care al vrui sÄ-1 introduci
Åi din care a ieÅit totuÅi aceastÄ sÄmînÅ£Ä a binelui. FiindcÄ a-
devÄrul Åi binele încolÅ£esc, pe cîtÄ vreme minciuna si rÄul sînt
menite sÄ putrezeascÄ. Cele d'intÄiu singure cuprind principiile
vieţii.
Åi tot aÅa Åi cu Biserica strÄinÄ. Ea Åi-a îndeplinit misiunea,âÅi
aceasta nu cere în schimb sentimente. Biserica romanÄ este tot
Roma cea veche. Crucea ei înÅ£eapÄ si taie întocmal ca Åi sabia
împÄraÅ£ilor romani de odinioarÄ; ea Åi-a vÄpsit veÅmintele cardinalilor
cu sîngele care a curs prin arma tÄioasÄ a Romei e-
clesiastice de pe vremuri. Roma cuceritoare a Papei s'a îndreptat
cÄtre Romîni din tendinÅ£a ei fireascÄ de proselitism. Dar nu se
poate o astfel de tendinÅ£Ä, fÄrÄ ca din ea sÄ nu fi profitat viaÅ£a
sufleteascÄ a Romînilor. Din aceasta în adevÄr am profitat; dar
este o neînţelegere a lucrurilor istorice în cerinţa de a ne îndrepta
azi cu recunoÅtinÅ£Ä Ã®n toate pÄrÅ£ile, atunci cînd avem
altceva de fÄcut, cu noi Åi pentru noi, exclusiv.
â¢
Dar, în acelaÅi timp, cînd ea ridica pe Romînii de peste munÅ£i,
Casa de Austria pregÄtia si rÄscoala lui Horea. Tot felul special
de guvernare Åi de administraÅ£ie austriacÄ a pregÄtit Åi rÄscoala
din 1784, Åi nu pe calea ce se crede. CÄci unii cred cÄ aceastÄ
rÄscoalÄ a fost pregÄtitÄ prin imprudenÅ£a sentimentalÄ a lui
losif al II-lea.
losif al Il-lea ţinea, ce e drept, foarte mult, ca toţii suveranii din
vremea lui. sÄ aibÄ aparenÅ£a âpopularitÄÅ£ii". a iubirii de naÅ£ie. AÅa
cetia el în toate cÄrÅ£ile cÄ trebuie sÄ fie, Åi aÅa Å£inea sÄ fie. Era