o_19h0gp4id1mkid5knpasr31sgoa.pdf

â 206 â
culaserÄ la 1848, ei puteati fi întrebuinÅ£aÅ£i în contra Rusiei, puteati
chiar sÄ constituie un element conti nuti de agitaÅ£ie între ai
tor de supt cîrma Å¢arului, Åi, prin urmare, din acest punct de vedere
Guvernul imperial vroia sÄ Ã®mputerniceascÄ pe Polonii din
Austria, fÄrÄ sÄ prevadÄ conÅtiinÅ£a ruteanÄ de mai tîrziu, Åi mai
ales forma contrarÄ intereselor polone în care era sÄ se manifeste
aceastÄ conÅtiinÅ£Ä ruteanÄ. Deci sÄ se adaoge Bucovina
ia Galiţia!
E drept cÄ s'a luptat Petrino : a Å£inut un discurs, foarte frumos
Åi bine intemeiat, în care arÄta cÄ Romînii nu vor primi
niciodatÄ aÅa ceva, cÄ mÄsura este în contra dreptului lor istoric,
cÄ Ã®n momentul de faÅ£Ä li s'ar face o Åi mai mare nedreptate deeît
în alt moment, cÄ nu de aceia, la 1848, Romînii au fost atît
de credincioÅi.
Åi mai era, în ceia ce priveÅte pe Bucovineni, Åi nevoia de a
se asigura fondul religionar, averea moÅtenitÄ dela Domnii de
odinioarÄ al Moldovei, fond de atîtea ort ameninÅ£at cu confiscarea
directÄ sau cu împÄrtÄÅirea altor naÅ£ionali,âastÄzi din
partea Rutenilor. Ce nu s'ar fi putut face în Bucovina dacÄ
acest fond ar fi rÄmas romÄnesc, în administraÅ£ie Åi scopuri,
întrebuinţat exclusiv pentru interesele culturale naţionale ale
Romînilor ! Cine avea însÄ autoritatea Åi aplecarea de a vorbi
despre asemenea lucruri ? Petrino, luînd cuvîntul dupÄ Hacman,
eare rÄspinse încÄ odatÄ comunitatea cu CarlovÄÅ£ulâîn aceastÄ
privinÅ£Ä Romînii lucrau solidarâ, ceru numal o organisare dupÄ
âîmprejurÄrile locale de acolo", Åi observÄ atîta : cÄ mare pÄcat
s'a fÄcut dîndu-se fondul, de cÄtre episcopul Vlahovici, pe mîna
administraţiei1.
Dar în acest Senat imperial erau alţii cari vorbiau altfel.
solidar, conÅtient Åi tare; erau Ungurii. IatÄ declaraÅ£ia contelui
MajlÄth, istoricul, om foarte cult, foarte inteligent, strîns legat
numal de interesele naÅ£iunii sale. Se discuta chestia naÅ£ionalitÄÅ£ilor,
se vorbia da fÄgÄduielile împÄratului tînÄr, Åi atunci vorbitorul
a fÄcut urmÄtoarea declaraÅ£ie: âDupÄ cîte Åtiu eu, în Ungaria
sînt numal Unguri, orice limbÄ vor fi vorbind: nemÅ£eascÄ, slovacÄ,
maghiarÄ sau romÄneascÄ". Rar dacÄ vre unul din deputaÅ£ii
de alt neam recunoÅtea drepturile Romînilor Åi cuteza sÄ
1 ilarion PuÅcariu, i. c-, p. 331 Åi urm.