o_19h0gp4id1mkid5knpasr31sgoa.pdf

â 105 â
de boierii doritori de a-Ål avea ingineri, un curs de matematici
practice1.
Deci socotinÅ£a obiÅnuitÄ cÄ ar fi venit la noi un candidat de
episcop pe care al sÄi n'ar fi voit sÄ-1 aleagÄ, cÄ de aceia el sl-ar
fi pÄrÄsit Å£ara, care aÅa de mult avea nevoie de dînsul, si neamul
din acele pÄrÅ£i, despre lipsurile culturale generale Åi adîncl
ale cÄruia avea ÅtiinÅ£Ä, cÄ, neputînd fi acolo episcop, a preferat
sÄ fie la noi învÄÅ£Ätor într'o casÄ boiereascÄ mal sÄracÄ, ce nu
putea sÄ-Ål plÄteascÄ, necum un Frances, dar nici mÄcar un
NeamÅ£ adevÄrat, cade. Åi e bine cÄ izvoare nouÄ-1 presintÄ astfel,
cÄ numal în urma neînÅ£elegerilor cu un episcop care privia spiritul
liber ca o ofensÄ Åi ca o primejdie s'a hotÄrît el sÄ caute
la noi ucenici cum nu-i putea gÄsi acolo Åi ocrotitori cum nu i-î
putea da Ardealul sSÅ£i, â pentru rÄspîndirea unui ideal a cÄrui
cultivare era suprema nevoie a sufletului sÄu.
El a primit, Åi astfel LazÄr a ajuns dascÄl la Sf. Sava. Si dÄscÄlia
lui a fost cum era fixatÄ de la început în sufletul lui;
a fost o renovaÅ£ie totalÄ a sufletului învÄÅ£Äceilor. Au alergat de
la Åcoala greceascÄ, din toate pÄrÅ£ile, ca sÄ vadÄ aceastÄ minune:
un om care vorbeÅte despre lucruri de pe lumea aceasta, pe
cînd ceilalÅ£i vorbiau mal mult despre cele de pe lumea cealaltÄ.
Li-a vorbit de strÄmoÅi. de starea Å£eranilor din timpul lui, de
menirea naÅ£iei. Åi ceva a vibrat în sufletele acestea nÄscute
veÅtede. BÄtrîncioÅii aceÅtia au cÄpÄtat noÅ£iunea tinereÅ£ii pentru
întîia oarÄ. Åi, dacÄ, pe urmÄ, din causa mediului în care
trÄiau toÅ£i aceÅti oameni, mult din entusiasmul acesta s'a pierdut,
ceva a rÄmas la oamenii cari au învÄÅ£at de la LazÄr. El însÄ,
dupÄ revoluÅ£ia din 1821, bolnav, a plecat, în vara anului 1823,
în Ardealul sÄu, de unde nu s'a mal întors2.
SÄ nu credem însÄ cÄ LazÄr a dat tot ce putea acestei societÄÅ£i.
Nebun era, dar nu aÅa de mult încît sÄ dea unei societÄÅ£i
pÄnÄ la sfîrÅit ce nu-l trebuia.
Prin puÅ£inul ce a scris, el n'a putut sÄ transforme întreaga
societate. Dar sÄmînÅ£a fusese aruncatÄ. Se cerea deci neapÄrat
sÄ fie dascÄli din Ardeal, sÄ mal vie oameni Åi suflete în societatea
aceasta, care avea aÅa multÄ nevoie de oameni Åi de su-
1 Avram SÄdeanu, Date nouÄ despre Gheorghe Laz/Ir, Arad, 1914.
» V. In aceasta privinÅ£Ä Analele AHademie^Bomine, XXIX (1906), p. 186 Åi
urm. Actul a fost tipÄrit puÅ£in dupÄ aceia Åi în Convorbiri Literarc.